Ziare vechi de zeci de ani, mărturia evoluției. Focșănenii se plângeau de abuzuri ale jandarmilor, sinecuri în instituții, străzi și gunoi: „În orașul Unirii Principatelor înoți prin noroae și gunoaie”. Oamenii, mai deschiși: orgii cu funcționarii!

Focșaniul de altă dată era cam în aceeași situație ca municipiul de acum: străzi jalnice, gunoaie, instituții pline de pile și relații, totul presărat cu lupte politice. Dovada faptului că în peste 80 de ani nu s-a schimbat mai nimic în județul nostru, indiferent de guvernare, se regăsește în ziarele vremii, aflate la Arhivele Vrancea. Printre marile dureri, autostrăzile de azi: „D-nii Tătărăscu și Inculeț s-au lăudat că au construit în țară 47.000 Klm. De șosele. Nu știm unde s-o fi construit, dar în Putna, n-am văzut construit nici măcar un centimetru. ...starea șoselelor e groaznică; s-au mâncat sute de mii de lei și milioane, dar nu s-a făcut în județ, absolut nimic

Și nici Focșaniul nu era vreo floare: „Am cutreerat străzile mărginașe ale orașului - și chiar pe cele din apropierea centrului. Dacă nu toate, majoritatea dintre ele au grămezi de gunoaie și miasmele ce te exală... Focșanii e orașul Unirii Principatelor și edilii noștri, împopoțănându-se cu acest nume istoric, în toate ocaziile, socotesc că nu au altceva de făcut”, scria Atacul:

Însă primarul de atunci nu ducea lipsă de lăudători. Din nou, nicio schimbare notabilă. Iar ziarele se întreceau în a publica articole pro și contra, funcție de finanțare.

În rest, mare lucru nu s-a schimbat. În ziare se puncta că autoritățile sunt darnice cu „oameni de tot locul, femei voinice de muncă”, cărora le deschid baierele pungii „și li se dau cu amândouă mâinile și din ce li se dă, de ce se înmulțesc cerșetorii. .. mai ușor să ai leafă mai mult plimbându-te”, scria Sentinela.

Cu altă ocazie, Sentinela Focșaniului de demult atrăgea atenția asupra „cuiburilor de viespi”:

Apropo de cuibi de viespi, într-unul din ziarele vechi apare o mărturie mai neobișnuită: o domnișoară povestea despre o orgie cu un funcționar public, care o batjocorise:

Și nu de puține ori oamenii legii erau înfierați pentru abuzuri, nu doar în Focșani, ci și în alte localități. Cum ar fi Odobești, unde se cerea intervenția Prefectului:

Justiția condamnă abuzurile pe care le săvârșesc poliția și jandarmii”, scria un alt ziar al acelor vremi. Sună cunoscut?

 

Tot din ziare aflăm că Primăria Focșani nu lăsa însă nimic la voia întâmplării. În martie 1937, se anunța un „recensământ al șomerilor intelectuali. ... acest recensământ nu are nicio legătură cu organizarea munceii obligatorie. Munca obligatorie se ocupă numai de tineri preliminari, pe când lucrările de recensământ intelectual se ocupă exclusiv majorii bărbați și femei”.

Inițiativa a fost atent urmărită de jurnaliștii din acea vreme și nu a lipsit o replică: „Un loc ocupat de plutonierul pensionar Manole, care nu știm prin ce împrejurări a ajuns funcționar la primărie, ar putea fi dat unui tânăr bacalăriat sărac

Nu lipseau nici înțepăturile din interiorul breslei și „demascările”.

Ca și azi, jurnaliștii promiteau dezvăluiri, cu toată cenzura care se aplica la nivelul prefecturii și poliției. Ba, mai mult, se punea și punctul pe „i”: „întrebăm pe un fost primar ce-i cu chefurile și jocurile de cărți făcute în vie, în timp ce cetățenii așteptau la Primărie?

Liberalii, care pe atunci aveau un cuvânt de spus în Focșani, ba chiar mai multe cuvinte, erau acuzați că își trag partea, în Dreptatea Putnei: „fostul primar Leon este dator la Primărie, pentru lumina electrică suma de 14.696 lei, iar pentru taxe comunale, suma de 18.012 lei. Iată nerușinarea!... banda Cristopol tae lumina pentru câteva sute și mii de lei, cetățenilor orașului, carei nu-s primari sau inspectori comunali” și dezvăluirile continuau.

Replica a venit ulterior, în Glasul Putnei, unde se arăta că semnatarul articolului - avocatul N. Șt. Graur - nu a văzut tot tabloul, întrucât la rândul său e dator vândut primăriei cu un total de 72.060 lei.

Însă, ca și în zilele noastre, unii jurnaliști preferau să nu se arunce în afirmații care nu puteau fi probate. Astfel a apărut mama pamfletelor de azi și al „răutăcismelor” noastre:

Însă ziarele de la 1936 - 1937 nu însemnau doar cele de mai sus. Ca și azi, focșănenii erau ținuți la curent cu evenimentele culturale. „Un senzațional eveniment”, titra Atacul, care anunța apariția revistei „Focșanii în foi de viță, noua lucrare a cunoscuților revuiști locali, domnii N. Sarelly și Em. Bogdan”.

Evenimente erau însă considerate și aniversarea urcării pe tron a lui Carol, serbările școlare, nunțile și decesele.

Nunțile aveau o rubrică aparte, în funcție de ziar: Flori dalbe sau Flori de lămâiță.

Și alte evenimente erau dezbătute de ziarele locale. În ianuarie 1936, Curierul Moldovei scria despre „Marele Congres Viticol din Focșani” și discursurile oficialităților. Cu toate acestea, din cele relatate reiese că nici atunci podgorenii nu erau puși pe hartă.  

Sursa documente: Arhivele Vrancea

Adauga comentariu