Urmărit și persecutat de Securitate timp 10 ani, vrânceanul Viorel Ciubuc cere despăgubiri de la ofițerul care se ocupa de dosarul său. Fostul ofițer de securitate vrea însă judecată cu ușile închise, pentru a nu-i fi afectată viața privată! DOCUMENTE

Viorel Ciubuc este unul dintre vrâncenii considerați „element negative” de către fosta Securitate și care a avut o viață de coșmar în vremurile de tristă amintire. Acum în vârstă de 80 de ani, stabilit de mult timp în America, Ciubuc vrea o reparație pentru cei 10 ani în care Securitatea, prin aportul ofițerului care îl avea în atenție, îi știa fiecare mișcare. Între 1975 - 1985 Ciubuc era urmărit pas cu pas, îi erau ascultate telefoanele și îi era interceptată corespondența. Totul pentru că era „urmaș de chiabur, descendent legionar, cunoscut cu intenții dușmănoase și cu intenția de a trimite conținut dușmănos peste hotare, către postul de radio România Liberă”. Ciubuc era obiectul dosararului de securitate „CONDREA”, întocmit de către Petrache Cândea, cel care a și condus o vreme SRI Vrancea, după căderea regimului comunist. Împotriva acestuia, Ciubuc a introdus acțiune la Tribunalul Vrancea, unde cere „plata de despăgubiri materiale în cuantum de 60.000 de euro - câte 6.000 de euro pentru fiecare an de persecuție politică - și despăgubiri morale în cuantum de 25.000 de euro -  2.500 de euro pentru fiecare an de persecuție politică”.

Prejudiciul constă în faptul că am fost în imposibilitatea să-mi exercit profesia de inginer chimist și, totodată, să revin în funcția de director al Oficiului de Gospodărire a Apelor Vrancea, de unde am fost îndepărtat abuziv. Implicit, prejudiciul material a fost unul imens în perioada de 10 ani (cât a durat urmărirea informativă), fiind și căsătorit și având cu 3 copii minori, veniturile pe care le-am adus în familie fiind mult mai mici (timp de 9 ani) sau chiar nule (1 an nu am fost primit nicăieri să muncesc)”, arată Viorel Ciubuc în acțiune.

De ce tocmai Petrache Cândea este cel chemat în judecată este detaliat tot în acțiunea din instanță: „Pe 26 noiembrie 2015, am obținut o hotărâre judecătorească definitivă prin care s-a constatat că nu mi-am putut exercita profesia din motive de persecuție politică. Prin sentința civilă nr. 1756/07.03.2011 (rămasă definitivă prin nerecurare), s-a constatat calitatea pârâtului Petrache Cândea de lucrător al Securității, acesta fiind ofițerul care s-a ocupat de instrumentarea și coordonarea dosarului meu de la Securitate”.

Petrache Cândea a explicat însă că Securitatea avea motive întemeiate să îl urmărească pe Ciubuc. Și că el nu avea nicio vină în tot ceea ce se întâmpla. „Reclamantul pretinde că în perioada 1975 - 1985 a fost urmărit de pârât în calitate de ofițer de securitate pentru că era urmaș de chiabur, descendent legionar, cunoscut cu intenții dușmănoase și cu intenția de a trimite mesaje cu conținut dușmănos peste hotare către postul Europa Liberă. ... pretinde că i-aș fi încălcat cu rea credință norme de drept stipulate în articolul 33 din Constituția României - 1965 și articolul 17 din Pactul Internațional cu privire la drepturile civile și politice, și pe acest fond, calculând o perioadă iluzorie de 10 ani, solicită despăgubiri materiale și morale aberante și autocalculate. ... între septembrie 1975 și august 1985 am fost ofițer de informații pe profil de contraspionaj și apărarea constituției, cu respectarea dispozițiilor constituționale și ale legislației în vigoare pentru acea vreme, precum și în baza regulamentelor și instrucțiunilor de ordin intern, și nu a încălcat sub nicio formă drepturile și libertățile fundamentale ale vreunei persoane”, se apără fostul șef al SRI Vrancea.

Cu toate acestea, „Condrea” explică ce însemnau drepturile persoanelor și cum erau tratați cei considerați dușmani ai poporului. „Pârâtul încearcă să acrediteze ideea că eram descendent legionar și să ducă în derizoriu solicitările mele. Fac precizarea că doar Securitatea mă considera descendent legionar (fără a demonstra acest lucru), dar eu nu am avut niciodată preocupări de acest gen și nici rudele mele. ...Și-a făcut datoria față de sistemul comunist care a acționat împotriva cetățenilor români prin diverse metode, de la înfometare la încătușare, la încălcarea drepturilor constituționale și până la înăbușirea vocilor care îndrăzneau să critice sistemul. Să nu uităm câți români au fost uciși în temnițele comuniste!”, atrage atenția Viorel Ciubuc.

Cândea scrie în acțiune că l-a monitorizat pe Ciubuc, însă doar un an (august 1984 - august 1985), până a fi transferat ca ofițer la Direcția a III-a Contraspionaj București. „Îmi amintesc că-l cunoșteam fizic, nu mă cunoștea, nu l-am contactat vreodată și nu am inițiat vreo activitate care să conducă la cercetare, reținere, arestare ori condamnarea acestuia. Nu-mi amintesc să fi realizat vreo notă de informare la primul secretar al județului ce ordonase măsurile”, mai scrie Cândea. Concluzia acestuia, rezultată din întâmpinare, ar fi aceea că „faptul că am propus dosar de urmărire informativă, la ordin, și că am realizat monitorizarea informativ - operativă a reclamantului în aproape un an nu presupune o încălcare a dreptului la viața privată a acestuia...”.

Cândea asigură că „până la 31 august nu l-am cunoscut și nu-i cunosc problemele personale, nu am contribuit cu nimic la demisia ori dinamica locurilor de muncă anterioare... măsurile pe care le-am întreprins nu au fost de natură să conducă la restrângerea de drepturi și libertăți fundamentale... În vechiul regim am fost 14 ani doar ofițer de execuție și am acționat numai la ordin și pe bază de plan aprobat. După decembrie 1989, vreme de aproape 16 ani am avut numai funcții de decizii (unele chiar majore) și am contribuit la înființarea și consolidarea instituției autonome, modernă și democratică în domeniul Siguranței Naționale”.

Nu-mi regăsesc conștiința afectată de așa-zise suprimări de drepturi și libertăți. Am fost ofițer de securitate și am acționat numai la ordin și pe bază de plan aprobat”, mai scrie Cândea, arătând că a făcut totul după litera legii.  După cum se poate observa, în documentele trimise instanței, Cândea se contrazice: ba îl cunoștea, ba nu îl cunoștea pe „Condrea”. Într-o completare la întâmpinare, Cândea explică și că avea cunoștință despre elementul negativ Ciubuc înainte de 84, deoarece „atunci când ofițerii de securitate economică nu reușeau ... apelau la coordonatorii problemelor prioritare - deci și la mine  pentru a obține eu aprobarea utilizării mijloacelor din totalul de posturi limitate/repartizate”.

 

Petrache Cândea a mai avut o cerere atunci când a făcut întâmpinarea. Omul care a lucrat intens pentru respectarea valorilor din țara noastră a solicitat instanței ca discuțiile din dosar să se facă cu ușile închise, la sfârșitul ședinței de judecată! De ce? Prezența publicului duce la afectarea vieții private! Urmărirea lui Ciubuc, ascultarea telefoanelor și interceptarea corespondenței nu reprezenta însă nicio intruziune în viața acestuia!

Petrache Cândea este același om al legii care acum 6 ani a fost condamnat definitiv de Înalta Curte pentru infracțiuni de corupție. După ce în primă fază a fost achitat, în decembrie 2013 Completul de 5 judecători l-a găsit vinovat pentru două infracțiuni. „Condamnă inculpatul Cândea Petrache pentru instigare la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial la 2 ani închisoare. Condamnă acelasi inculpat pentru instigare la infracţiunea de fals intelectual în legătură directă cu o infracţiune asimilată infracţiunilor de corupţie la 5 luni închisoare. ...dispune suspendarea conditionată a executării pedepsei rezultante de 2 ani închisoare aplicată inculpatului Cândea Petrache pe durata unui termen de încercare de 4 ani”. În același dosar au mai fost condamnați și alți colegi de-ai lui Cândea: Adrian Bărbulescu, George Icleanu și Dumitru Dănuţ Vlădică. Petrache Cândea fusese trimis în judecată pentru că, în ianuarie 2005, în calitate de şef al Corpului de Control din cadrul Serviciului Român de Informaţii, i-a convins pe ceilalți trei inculpați să îi avizeze favorabil solicitarea de a-și cumpăra locuinţa de serviciu din Bucureşti, „deşi nu îndeplinea toate condiţiile legale de cumpărare”. Mai mult decât atât, Petrache Cândea ar fi făcut și o „mică” afacere: după ce a cumpărat apartamentul la preţ subvenţionat, l-a vândut cu 20 de mii de euro profit. De aceea, prin aceeași sentință de condamnare, Înalta Curte a admis „acțiunea civilă formulată de partea civilă Serviciul Român de Informații și obligă inculpații, în solidar, la plata sumei de 33.725,0569 RON către partea civilă. ...dispune anularea următoarelor înscrisuri: - adresa nr. S/2.034.573 din 18 ianuarie 2005 întocmită de inculpatul Petrache Cândea; - raportul nr. S/234.597 din 25 ianuarie 2005 de verificare a îndeplinirii condiţiilor de vânzare şi stabilire a oportunităţii vânzării locuinţei de serviciu, întocmit de inculpaţii Bărbulescu Adrian, Icleanu George şi Vlădica Dumitru Dănuţ”.

Adauga comentariu