Și dă-i și luptă! Procesul intentat de primarul Cristi Misăilă consilierului Ana Maria Dimitriu continuă la tribunal, după ce amândoi au atacat prima soluție. Miza o reprezintă scuzele și banii

Aproape doi ani au trecut de la unul dintre conflictele legate de declarațiile făcute de consilierul liberal Ana Maria Dimitriu la adresa primarului Cristi Misăilă, însă povestea este departe de a fi clarificată. Primarul a solicitat instanței să constate că a suferit un prejudiciu ca urmare a declarațiilor care îl vizau și a solicitat daune, dar și scuze. În urmă cu câteva luni, judecătoria i-a cam dat dreptate primarului, însă nu atât cât ar fi vrut acesta. Așa că primarul a atacat soluția, însă și consilierul liberal s-a arătat nemulțumită de soluția inițială. Procesul continuă la tribunal, însă este puțin probabil să se finalizeze anul acesta, dat fiind că 2020 bate la ușă.

Cristi Misăilă voia 10.000 lei cu titlu de daune morale - ca urmare a prejudiciului care i-a fost creat prin susținerile publice făcute în cadrul conferinței de presă susținută la sediul PNL Vrancea, dar și ca Ana Maria Dimitriu să își prezinte „oficial scuzele față de el ca persoană fizică și în calitate de primar al orașului în toate ziarele locale, naționale, mijloacele media utilizate (adresa de facebook PNL, adresa personală de facebook) de 4 ori pe săptămână, timp de 6 luni, începând cu data pronunțării sentinței, pentru informațiile false susținute în ceea ce îl privește”.

Conflictul are la bază controalele dispuse de primar la locuințele ANL, implicit la garsoniera Anei Maria Dimitriu. Considerând că verificările fuseseră făcute pentru a o intimida, Ana Maria Dimitriu a ieșit public la finele lunii noiembrie 2017 și a arătat că s-a comis un abuz. Povestea este detaliată în motivarea soluției de la Judecătoriei Focșani, care a apărut pe Rolii.

Reclamantul a arătat, în esență, faptul că la data de 27.10.2017 a fost emisă Dispoziția privind constituirea unei comisii care să efectueze verificări la locuințele închiriate de Municipiul Focșani, în vederea urmăririi modului de respectare a clauzelor contractuale.

În baza acestei dispoziții și doamna consilier A. M. D. a primit o astfel de vizită din partea a doi membri ai comisiei și s-a simțit jenată de faptul că nu era ea acasă, ci a răspuns altcineva, că acesta nu este un act abuziv și securist din partea lui, că nu a fost un control dictat, verificarea pentru imobil fiind făcută conform graficului însușit, că membrii comisiei s-au prezentat la adresa menționată la data de 29.11.2017 a treia oară, asa cum prevede regulamentul.

Totodată, reclamantul mai arată că spațiul public virtual a fost intoxicat în perioada 29.11.2017 și 2.12.2017 cu lacrimile, revolta și nemulțumirile pârâtei, aceasta pretinzând că Primăria Focșani este „o cloacă” , „o cloacă de șpăgari”, „din care venim numai la furat”, și pentru că nu a fost omisă de pe lista apartamentelor închiriate ce trebuia a fi verificate. Reclamantul arată că pârata a relatat și susținut informații false, dorind fără nicio opreliște ca numele reclamantului, în mod forțat, să fie asociat unor situații și împrejurări străine de persoana și activitatea sa, că doamna săvârșește un abuz mediatic grosolan, în calitate de chiriaș al unui imobil proprietatea Municipiului Focșani, având obligația să respecte și ea ca toți ceilalți chiriași clauzele contractuale însușite”, se arată în sursa citată.

Ana Maria Dimitriu nu a negat că a susținut o conferință de presă legată de modul în care îi fusese verificată locuința și a arătat că își asumă cele declarate - „într-o manieră civilizată și fără a jigni și-a exprimat nemulțumirea față de modalitatea de control și de „coincidența” verificării sale după ședința de consiliu și conferința de presă din ziua de 29.11.2017. Înregistrarea conferinței nu arată decât un om care a înțeles, în principal, în calitate de chiriaș, și în secundar, în calitate de consilier local, să își arate nemulțumirea față de modul abuziv prin care reclamantul s-a folosit de puterea administrativă pentru a intimida și că acest control nu a fost unul corect derulat și nici corect anunțat chiriașilor, conform legii”.

Consideră neîntemeite susținerile reclamantului, că trăim într-un stat liber în care avem dreptul la exprimare și că reclamantul, în calitatea sa de primar, și-a asumat și riscul de a fi criticat sau, după caz, lăudat, atât pentru realizari, cât și pentru nerealizări. În conferința de presă din data de 30.11.2019 nu a făcut altceva decât să își exercite libertatea de opinie, garantată de lege, într-un mod civilizat, și de a atrage atenția cetățenilor cu privire la acțiunile nelegale ale reclamantului, în calitate de primar.

Limbajul său nu a fost grosolan, violent sau necivilizat, ci, dimpotrivă, înregistrarea arată un om, încă sub șocul celor întâmplate, un om care a realizat că dacă încerci să susții o idee într-o dezbatere publică și îndrăznești să contrazici cu argumente plauzibile un primar, în ziua următoare vei fi verificat și supus la opresiuni din partea acestuia”, se mai arată în aceeași sursă apărarea consilierului liberal.

La Judecătoria Focșani s-a considerat că solicitarea primarului este întemeiată în parte, pe considerentul că un pic s-a cam exagerat.

Instanța constată că în cauză sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale ale pârâtei, aceasta, prin afirmațiile de genul „o cloacă” , „o cloacă de șpăgari”, „din care se vine numai la furat”, făcute în cadrul conferinței de presă din data de 30.11.2017, săvârșind o faptă ilicită, de natură să îi prejudicieze demnitatea reclamantului, afirmațiile menționate fiind făcute cu vinovăție – chiar acceptând că ele îmbracă forma celei mai ușoare culpe între fapta ilicită a pârâtei și prejudiciul produs reclamantului existând legătură de cauzalitate.

Instanța apreciază că pârâta putea să-și formuleze criticile referitoare la modul în care reclamantul își îndeplinește atribuțiile în calitate de primar al orașului fără să folosească expresii de genul „o cloacă” , „o cloacă de sșpăgari”, „din care se vine numai la furat”, existând și alte maniere în care acesta putea să contribuie la dezbaterea publică a problemelor semnalate, care în mod cert sunt cel puțin de interes public la nivel local.

Față de dispozițiile legale invocate, ținând cont și de circumstanțele cauzei, respectiv faptul că atât reclamantul, cât și pârâta sunt oameni politici, afirmațiile pârâtei la adresa reclamantului fiind făcute în contextul și în legătură cu aceste calități, instanța apreciază întemeiată în parte cererea reclamantului în ceea ce privește acordarea despagubirilor morale, a căror cuantum în bani va fi limitat în raport de modalitatea în care a fost comisă fapta delictuală.

Instanța nu consideră oportună solicitarea reclamantului de obligare a pârâtei de a-și prezenta în mod oficial scuzele față de el ca persoană fizică și în calitate de primar al orașului în toate ziarele locale, naționale, mijloacele media utilizate (adresa de facebook PNL, adresa personală de facebook).

Prin urmare, instanța va admite în parte solicitarea reclamantului de a fi obligată pârâta la plata de daune morale, în baza argumentelor expuse anterior. Obligă pârâta la plata către reclamant a sumei de 500 de lei cu titlu de daune morale”, se arată în motivarea judecătoriei, așa cum apare pe Rolii.

Adauga comentariu