Scrisoare deschisă către primarul Misăilă, în legătură cu distincțiile unor „revoluționari”: „Sper să nu aflu, într-o bună zi, că Stalin a fost proclamat, post-mortem, cetățean de onoare al orașului Focșani”

Stimate Domnule Primar al Urbei Focșani Cristi Misăilă (scrisoare deschisă)


La 19 septembrie 2019 Parlamentul European condamna, cu o majoritate covârșitoare de voturi, regimurile comuniste totalitare din Estul Europei, crimele și abuzurile comise de acestea. La numai o lună de zile aflu stupefiat că Primăria Focșani, instituție la conducerea căreia vă aflați dvs., a acordat plachete de onoare unor revoluționari, respectiv foștilor procurori comuniști Santa Attila, Boștiog Neculai și fostului milițian Băjenaru Victor zis Didi Băjenaru (cel care a comparat-o pe Viorica Dăncilă cu Regina Maria). Nu voi insista asupra aspectelor legale prin care acești „tovarăși” au obținut calitatea de revoluționari ci asupra aspectelor de ordin moral legate de oportunitatea acordării unor plachete de onoare.

Pentru a vă îmbogăți cultura generală, domnule primar, vă comunic că cei 3 au slujit ani de zile regimul represiv comunist atât ca membri P.C.R. cât și ca angajați ai aparatului represiv totalitar. Pe linie politică cei doi procurori au activat ca membri ai Partidului Comunist Român în cadrul organizației P.C.R. - Procuratură subordonată Sectorului pentru Probleme Speciale (care grupa organizațiile P.C.R. ale Securității, Miliției, Armatei și Justiției).

La nivel general, vă comunic că, în timpul dictaturii lui Nicolae Ceaușescu, procurorii comuniști au pus în aplicare legislația represivă care viola drepturile omului întocmind dosare penale pentru: avort și complicitate la avort (Decretul 770/1966; art. 185-188 Codul Penal al R.S.R.), sacrificarea „ilegală” a animalelor (Decretul 94/1983), desfășurarea unor operațiuni cu mijloace de plată interzise (valută), deținerea „ilegală” de valută, aur, pietre prețioase (Decretul 210/1960 și 244/1978); uneori erau condamnate persoane pentru deținerea unor sume minime de valută (10-15 dolari); speculă (micul comerț cu semințe de floarea soarelui, bostan, cafea, alcool, comercializarea bovinelor, ovinelor, caprinelor), tentative de evadare din lagărul comunist, respectiv tentative de trecere „ilegală” a frontierei (art. 245 Codul Penal al R.S.R.) etc.

De multe ori procesele în care erau judecate persoanele din Vrancea acuzate de provocarea avorturilor și complicitate la avort (femei necăjite, asistente medicale, infirmiere, chiar medici) erau organizate la cămine culturale sătești sau la case de cultură în orașe, cu public numeros, erau procese-spectacol menite să potențeze propaganda demografică absurdă a regimului totalitar comunist. Implementarea unei astfel de legislații penale de către procurorii și judecătorii comuniști a făcut ca avorturile să aibă loc în secret, în condiții improprii, în lipsa instrumentarului medical adecvat (cel improvizat nefiind sterilizat corespunzător), având uneori ca rezultat decesul persoanelor sau răspândirea unor viruși care provocau boli grave (HIV/SIDA).

După 1990 legislația penală care incrimina faptele menționate mai sus a fost abrogată tocmai pentru că încălca și viola drepturilor fundamentale ale omului. În special după 1975 (când România lui Ceaușescu semnează Actul Final al Conferinței de la Helsinki privind respectarea drepturilor omului) acțiunea represivă a Securității trece, cumva, în plan secund iar instituții precum Miliția, organele de procuratură, judecătoriile și tribunalele devin vioara întâia a regimului dictatorial ceaușist, inclusiv prin binecunoscuta tehnică a înscenării infracțiunilor de drept comun.

Cât privește pe milițianul Băjenaru Victor, acesta, după ce termină Școala de Ofițeri a M.A.I. în 1968 este angajat ca ofițer de Miliție în cadrul Biroului Judiciar apoi în cadrul Biroului Operativ la Miliția Municipiului Focșani. Deoarece unele rude ale soției ar fi fost membri și simpatizanți ai Mișcării Legionare și chiaburi este trecut în rezervă în 1975. Ulterior se angajează ca jurist la Întreprinderea de Transporturi Auto Vrancea și devine chiar membru P.C.R. în 1981. Deoarece conducerea P.C.R. Vrancea a aflat de trecutul rudelor soției deschide o anchetă acuzându-l pe Victor Băjenaru că a mințit în autobiografie. Dar acesta și-a reafirmat într-o declarație atașamentul față de politica P.C.R., a promis că va fi un om de nădejde al Partidului, „și-a pus cenușă în cap” și a scăpat de excludere rămânând doar cu un „vot de blam cu avertisment” în 1983.

Milițienii în perioada comunistă întocmeau dosare penale, împreună cu procurorii comuniști, punând în aplicare legislația comunistă care viola drepturile omului.

Desigur, domnule primar Cristi Misăilă, mai sunt și alți revoluționari ale căror relații cu P.C.R., U.T.C. și Securitatea Vrânceană vor trebui să fie deconspirate... din respect pentru victimele regimului comunist... că tot se împlinesc 30 de ani de la Revoluția din 1989.

Sper să nu aflu, într-o bună zi, că Stalin a fost proclamat, post-mortem, cetățean de onoare al orașului Focșani.
Așadar vă rog, domnule primar, să vă scufundați în adâncul conștiinței Domniei Voastre și să meditați profund.


Cu stimă,
Bogdan C. Dogaru – istoric, membru al Societății Civile din România
 

Adauga comentariu