Să luăm aminte după seismul din Albania. Scurtă istorie a cutremurelor din Vrancea în cronicile vremii

Pământurile României de azi și mai ales cele putnene-vrâncenești au fost cu siguranță, dintotdeauna, scuturate de cutremure. Despre cele foarte vechi, însă, nu mai putem afla nimic din lipsă de însemnări iar pe cele recente, din secolul XX,  le cunoaștem ceva mai bine, deoarece sunt numeroși cercetători care au lăsat o minuțioasă descriere a acestora.


Există, în schimb, o perioadă de puțin peste două secole, de pe la 1681 până pe la 1900, când numeroși martori oculari, știutori de carte, au găsit de cuviință să aștearnă slove prin manuscrise, ceasloave, cărți de rugăciuni, acte personale și în multe alte locuri unde, cu puține cuvinte, au încercat să ogere, pe lângă starea lor sufletească din acele momente, și câteva date despre intensitatea, durata, mișcarea de propagare, efectele imediate și alte detalii specifice seismelor.

Poate că acestea ar trebui studiate ceva mai atent de specialiștii prezentului, în speranta că poate s-ar putea identifica un tipar de desfășurare a acestor manifestări.


Însemnările lui Ilie Corfus, din care s-au extras respectivele mărturii, nu sunt singurele de acest fel. Autorul a folosit o parte nesemnificativă a materialului documentar existent, iar viitorii  cercetători au la dispoziție încă un bogat filon arhivistic nefolosit, mai ales la Iași și București.
Iată câteva prezentări  vechi ce par copilărești la prima vedere dar care sunt extrem de sugestive:


(1681) Să se știe cându s-au cutremurat pământul de au fost cutremur mare, cât n-au mai pomenit altă dată nimenea, luni noaptea spre marți, la ciasuri 7 și un sfertu, în postul Sântä Măriei Mari.


(1738) Mai 31, leat 7246, miercuri, la 3 ceasuri din zi, s-au cutremurat pământul foarte tare, încât multe bolte și ziduri ale mănăstirilor și ale caselor au cräpat. Încă unile au și căzut aici în Bucuresti. lar afară multe biserici și bolte s-au surpat de tot, pământul pe alocurea s-au despicat și au eșit apa cu miros de iarbă de pușcă și de pucioasä. Si la 6 ceasuri iar s-au mai cutremurat mai incet. Și la 10 ceasuri tot intr-acea zi iar s-au cutremurat.


1781, sâmbată, octomvrie 9, noapte spre duminică, la 6 ciasuri si giumătate s-au cutremurat pământul foarte tare, au venit huetul cutremurului din sus.


1790, martie 26, la două ceasuri și giumatate de noaptea s-au facut cutremur mare de pămint care au ținut ca la două minute.


1790, martie 26. Să se știe că la 2 ceasuri din nopte, în Saptamina cea luminată, s-au cutremuratu pamântu de au făcutu chiuituri groznice de tare ce s-au cutremuratu.


1793 , sâmbata spre duminică, la 2 ceasuri din zi. În care zi s-au întîmplat și cutremur foarte mare, duminică sara la 6 ciasuri din noapte. Și au tinut cutremuru 25 de minute. Si până in zioă s-au mai cutremurat de două ori, dar n-am stiut fiind trudiți.


1802, octomvrie 14, s-au cutremurat tot pământul la 7 ceasuri din zi și au căzut biserici multe si case, au crăpat pământul și au ețit apa și păcură, in zilile lui Ipsilantu vodă.


(1802) Am găsit la o carte scrisă cu mâna zicindu că, la octomvrie 14, s-au cutremurat pământul foarte tare, multe sfinte mănăstiri s-au därâmat pînă în pămint și case boeresti cu totul s-au sfărâmat și pre alocurea rău au crăpat pământul și au eșit apă neagră ca păcura și împuțită, cât să spăriiase lumea, iar copacii da cu vîrfurile în pämint.


1822, asemene, april în 27, joi, la 7 ciasuri nemțăști dimineața, foarte tare s-au cutremurat pământul, intâi di 3 ori prăvălind, apoi de 3 ori scuturând, de care rău vorbește (prorocie lui) Irimie împarat.


1829, noemvrie 14, joi dimineața la 4 ciasuri s-au întîmplatu un cutremur mare, care am socotitu că ne va perde Dumnezeu cu totu. Că din patu ne-am sculatu spăriați, gândind că casa ne va turti, așa de cutremur mare au fostu.


1838, ghenar 11, marți spre mercuri, noaptea la patru ceasuri și un sfert, s-au făcut cutremur gro(a)znic si în(s)pamintător, de la care nu rămăsese nădejde de viață, întru care binale întregi si mănăstiri s-au därîmat.


1838, ghenari 11, sara la 4 ceasuri de noapte, s-au cutremurat pământu tare și au ținut vremi ca 5 minute. Aicea (se) arată ca să (se) stie de cându s-au cutremurat pământul, în anul 1838, luna lui ghenarie 11, la 4 ceasuri din noapte, care s-au spăimântat toată lumea pân la moarte, încât s-a stricat multe case, au căzut și bisearici, omorându-să și mulți oameni.


(1838) Am insemnat ca să să pomenească de cutremurul carele au fost groaznic în luna lui ghenar leat 1838, în unsprezece zile, într-o marti spre miercuri la patru ceasuri din noapte. Și s-au darâmat și au cazut ziduri si case și biserici și hanul lui Sfântul Gheorghe cel Nou. Și au ținut numai o jumătat(e) sfert de ceas, iar de ținea mai mult, era să fie mare prăpastie.


1864, iunie 11, pă la ceasurile două și jumătate după prânzu, s-au cutremuratu pămintu zioa joi și  a doa zi spre vineri au venitu potopu de au inecatu Bucurestii, câtu după spunerea mai multor bătrâni, nu s-au mai intâmplatu asia înne(c) mar(e) ca acesta, curgându apa pe toate ulițile. Totu atunci, înainte cu o zi, au venitu domnitoru de la Țarigradu, Alexandru Cuza, și pă  urmă s-au întâ(m)platu cele de mai sus nenorociri.

Mențiunile transcrise de Corfus despre cutremure au fost mult mai numeroase. Au fost  selectate cele care pomenesc cutremurele cele mari, iar dintre toate ies în evidență cel întâmplat în anul 1802 și cel din 1838, primul, se pare, cel mai mare cutremur petrecut în aceste ținuturi în ultima jumătate de mileniu.


Unii îl menționeaza ca având 7,9 grade, deși e greu de crezut că a putut fi încadrat pe scala seismelor, fără aparate de măsurare la acel moment. Având în vedere intensitatea seismelor din trecut, alte detalii tehnice și mai ales faptul că acest fenomen nu este unul rar pe aceste pământuri, noi, cei de azi, nu ar trebui să scăpăm din vedere, nicio zi, modalitățile prin care  putem să le întâmpinăm cât mai pregătiți. Din păcate, la cum merg lucrurile în prezent, se pare că nu vom fi pregătiți niciodată, cu adevărat.

 

Florin Dîrdală - Arhivele Naționale Vrancea

Adauga comentariu