Rahatul iredentist aruncat în ventilatorul mass media de securistoizii de la Vatra Românească Cluj în 1994, pe când baci le era Gheorghe Funar, dă pe dinafară la Valea Uzului azi

În ciuda documentelor publicate de Gazeta de Cluj, Dacian Cioloş pretinde că nu a fost niciodată membru al acestei formaţiuni naţionalist-şovine şi nici al partidului girat de aceasta. Nu susţinem , sub nici o formă, că Dacian Cioloş ar fi vinovat cu ceva în ceea ce priveşte recentele incidente de la Valea Uzului, sau de acţiunile întreprinse în trecut de către securiştii cu care a fost asociat în PUNR şi Vatra Românească. Aşteptăm, totuşi, o poziţie publică din partea preşedintelui PLUS în problema Valea Uzului.

În rest, ce urmează să vă demonstrăm este că minciuna are picioare scurte şi adevărul (nu de Cluj, actualmente „Făclia”) are prostul obicei de a ieşi la suprafaţă – oricât de mult ar vrea unii să-l dosească!

Conform unui material publicat de hotnews.ro, din anii '20, ai secolului trecut, când o asociaţie culturală denumită „Cultul Eroilor” a sistematizat şi fişat cimitirul de la Valea Uzului, nimeni nu s-a mai interesat de existenţa şi starea acestuia până în anul 1996 când, cu complicitatea lui Valer Chioreanu, o reminescenţă a non-jurnaliştilor şcoliţi la Ştefan Gheorghiu, Uniunea Vatra Românească Cluj azvârle în ventilatorul naţionalist-şovinist rahatul dezinformării cum că  UDMR, de mână cu Bisericile maghiare, au executat „un ritual satanist” şi „au smuls şi probabil au ars crucile eroilor români îngropaţi acolo”.

Gogoaşa umflată, Valer Chioreanu, îşi scrie mizeria de articol şi, fix în acelaşi număr al fiţuicii „Adevărul de Cluj” (actualmente „Făclia”), Vatra Românească Cluj spumegă, naţionalist-securist, despre cât de „îngrijorată” „a luat act” de abominaţie. Abominaţie era ţi rămâne minciuna azvârlită în spaţiul public.

Zilele trecute, acest rahat a dat în clocot şi a mânjit, din nou, imaginea României în lume. Concluzia este că: naţionalist-securiştii români au nevoie de naţionalist-securiştii din UDMR şi veceversa. Ei nu ar exista unii fără alţii.

Adevărul (nu de Cluj), pe scurt, în ceea ce priveşte Valea Uzului şi conflictul interetnic născut din fals şi uz de fals, arată aşa:

  • După 1989 până în prezent de cimitirul de la Valea Uzului s-a ocupat primăria din Sânmartin, județul Harghita. Potrivit legii, Valea Uzului aparține de Sânmartin, însă există un litigiu privind hotarul cu Dărmănești, județul Bacău.
  • Anul trecut, Primăria Dărmănești decide să facă un monument și 50 de cruci pentru soldații români. Primarul Constantin Toma recunoaște că nu s-a consultat cu primarul din Sânmartin.
  • Constantin Toma susține că în cimitir sunt îngropați 149 de eroi români. Președintele CJ Harghita, Borboly Csaba, spune că a făcut demersuri pentru a afla câți români sunt. Din registrele de stare civilă a fost identificat unul, al cărui nume e afișat, dar „se pare că mai sunt câțiva”, precizează el. Pe plăcile comemorative amplasate pe gardul cimitirului apare numele unui singur român, Cosma Gheorghe.
  • La aproape două luni de la izbucnirea scandalului și tensiunile din Ziua Eroilor când poarta cimitirului a fost ruptă de români, Oficiul Național pentru Cultul Eroilor(ONCE) a anunțat că în cimitirul de la Valea Uzului sunt îngropați 22 soldați români(19 identificați și 3 neidentificați). Restul de 130 identificați au murit la Poiana Uzului și sunt îngropați la Comănești.
  • PRIN URMARE: Numărul de 149, invocat de partea românească, a rezultat, potrivit ONCE, din însumarea, în 1988, a morților identificați nominal la Valea Uzului, respectiv 19, cu cei 130 identificați nominal la Poiana Uzului, un alt loc de înhumare din zonă, și care au fost mutați în perioada interbelică în Cimitirul eroilor din orașul Comănești. Caracterul multinațional al cimitirului din Valea Uzului rezultă din statisticile oficiale. Astfel, potrivit datelor din 1928, lângă mormintele celor 350 de morţi de război din 1917, Societatea pentru Cultul Eroilor a centralizat osemintele a 847 morţi de război, dintre care: 170 identificaţi nominal (unguri -108, germani - 43, români - 8, ruşi - 4, sârbi - 3, italieni - 2 şi austrieci – 2), 435 neidentificaţi nominal (unguri - 336, germani - 78, ruşi- 18 şi români - 3) şi 242 necunoscuţi. În total, în Cimitirul de onoare din satul Valea Uzului au fost centralizate osemintele a 1.197 morţi de război (350 în anul 1917 şi 847 în perioada 1926-1927). Potrivit unui Buletin informativ, întocmit de Legiunea de Jandarmi Ciuc, în anul 1934, în Cimitirul eroilor de la Valea Uzului existau 1.254 de cruci din lemn şi patru din piatră, iar pe cruci existau înscrisurile următoare: „un erou român sau un erou german, un erou ungur” etc, informează ONCE. Sursa citată precizează că în al Doilea Război Mondial, conform „Fişei de evidenţă a cimitirului” din anul 1988, în acest cimitir au mai fost înhumaţi 108 militari germani, care au murit în luptele din zonă, ajungându-se la un total de 1.306 morţi de război. Însă, după documentele întocmite de Crucea Roşie Română şi datate la nivelul anilor '70, în anul 1944 în Cimitirul eroilor de la Valea Uzului au fost înhumaţi 40 de militari germani, din care 27 identificaţi nominal şi 13 neidentificaţi nominal.
  • Lucrările făcute de Primăria Dărmănești nu au avizele necesare potrivit legii. Nici primăria Sânmartin nu a solicitat aviz de la ONCE pentru lucrări, însă acesta era obligatoriu abia din 2004 încoace.
  • Pe 6 iunie, de Ziua Eroilor, au avut loc incidente între maghiari și românii care au rupt poarta cimitirului, după care au asistat la o slujbă de pomenire oficiată de un sobor de preoți.
  • MApN a anunțat că vrea preluarea cimitirului de la Valea Uzului.

Restul este gargară naţionalist-şovină specifică securiştilor lui Ceauşescu. Specifică unor băşinoşi şcoliţi la „Ştefan Gheorghiu” şi care au împuţit presa vremii cu minciuni. Minciuni care intoxică minţile slabe şi needucate şi în zilele noastre.

Adauga comentariu