Privata emancipată sau cum să te c..i la șosea!

Se face mult tapaj pe faptul că noi, românii, nu renunțăm în ruptul capului (ori al dosului) la obiceiul nostru tradițional de a te căca în fundul curții. Privata, așezământ de profundă meditație, este construită în mediul rural din scânduri și așezată cât mai departe de stradă, în fundul grădinii, acolo unde pârțurile răsunătoare nu pot ajunge la urechile vecinilor.


Căcăstoarea din fundul curții a devenit emblematică pentru poporul român, nu pentru că am fi inventat-o noi, ci pentru că suntem singurii din Europa care o mai folosim într-un secol în care se vorbește de colonizarea planetei Marte.


Ca să nu divagăm prea mult și prea onest, iată că astăzi am primit confirmarea irefutabilă că excepția confirmă regula. Un asemenea exemplu l-am descoperit nu departe de Focșani, la Urechești, la câteva sute de metri de primărie, pe o stradă asfaltată corespunzător și cu tragere de inimă de primarul Nistor Bratosin.


Ei bine, pe această stradă am avut uluirea să descoperim o raritate. Străvechea privată de lemn a poporului român, simbol al legăturii indisolubile dintre țăranul băștinaș și glia strămoșească, nu se afla ascunsă la loc rușinos, în spatele curții, ci trona maiestuos la vedere, un Versailles din scânduri ordinare și miresme telurice, amplasat orgolios la șosea.


Din câte am aflat, căcăstoarea obraznică a fost ridicată pe raza gospodăriei deținută de soacra viceprimarului din Urechești, Leica-Nicușor Lupu, acolo unde edilul secund are în posesiune un magazind cu de toate, cochetând delicat  cu noțiunea de „apropritar”. Ieșitoarea, croită după cel mai clasic model cu putință, își deschide scârțâitor ușa din scânduri venind chiar din stradă, economisind, astfel, timp prețios pentru cei presați chinuitor de vreo treabă mică sau mare.


Până la urmă, brava, dom-le!, decât să se deșarte omul prin boscheți, la vedere pribeagă, mai bine trage după sine poarta din scânduri a unei private cinstite. Cu toate acestea, greu trebuie să fie nasului purtat simandicos, pe sus, să treacă pe căldurile astea prin preajma căcăstoarei rustice, de unde vin efluvii înțepătoare de îngrășământ naturel.

 

Adauga comentariu