Primăria Brăila, proprietară pe o importantă bucată din Măgura Odobeștilor. Ce spun autoritățile locale despre acțiunea de revendicare?

Un testament de acum peste 100 de ani ar putea arunca în aer ceea ce știm despre Măgura Odobeștilor. O bună parte din terenul aflat pe versantul nordic al Măgurii Odobeștiului, alături de alte sute de hectare de teren din județ, ar reveni de drept unei unități administrativ teritoriale vecine cu Vrancea. Este vorba despre Primăria Brăila, moștenitoare de drept a averii Mariei Dascalof, o grecoaică cu proprietăți însemnate în fostul județ Putna. Testamentul există, informații oficiale că datele sunt corecte avem, însă lucrurile sunt departe de a fi clarificate.

Maria Dascalof a stat o perioadă și în Focșani, dar spre sfârșitul vieții a locuit în orașul Brăila. Aici a întocmit un testament pe care l-a lăsat în păstrarea tribunalului, beneficiar fiind chiar orașul care o primise cu brațele deschise. Prin testament, Maria Dascalof a lăsat Primăriei Brăila aproximativ o mie de hectare de teren situate în județul Putna, pe raza fostelor comune Găgești și Clipicești (în prezent Bolotești și Țifești). Că este vorba despre proprietăți în aceste comune ne-a fost de altfel confirmat oficial.

Au fost întocmite adrese către Instituția Prefectului Județului Vrancea, către Primăriile comunelor Bolotești și Țifești. Răspunsurile primite de la aceste entități sunt negative până la acest moment, motivat de faptul că, potrivit prevederilor Legilor Funciar precum și a legilor proprietății, solicitarea noastră a fost tardiv formulată. Urmează să apreciem în ce măsură poate fi admisibilă o acțiune în revendicare”, se arată într-un răspuns venit din partea Primăriei Brăila, semnat de primarul Viorel-Marian Dragomir.

Testamentul la care facem referire este datat 1907: „dispun ca act de ultimă voință pentru timpul încetării mele din viață în chipul următor: institui ca legatară universală asupra întregii mele averi de ori ce natură se va afla în ființă la moartea mea pe Primăria Brăila... las uzufructul moșiei mele din Comunele: Clipicești și Găgești numită Hagiu, astfel cum o posed, cu dreptul de a exploata și pădurea, în plus i se va mai da de legatara mea universală Comuna Brăila, o rentă viageră anuală de 5.000 de lei cât va trăi”.

Parcursul acestor proprietăți este greu de stabilit. Nu însă imposibil. Moșia din Vrancea a fost expropriată parțial în 1921 - fără pădurea Hagiu din Bolotești, în suprafață de peste 400 de hectare cu tot cu poieni. Ulterior, în anii 50, proprietatea a devenit „bun al întregului popor”. Ce se știe sigur e că legile proprietății, la care fac referire autoritățile din Brăila, au început să funcționeze după Revoluție. Într-adevăr, acestea sunt legate de un anumit termen în care se pot face cereri de reconstituire. Și, din răspunsul primit, înțelegem că termenele au fost depășite cu mult, în ciuda faptului că documentele de arhivă privind testamentul Mariei Dascalof sunt mai mult decât publice.

În aceste condiții, Primăria Brăila pare că nu vrea terenurile din Vrancea. De altfel, în localitate nu există în acest moment mai nimic care să aducă aminte de cea care a dorit ca autoritatea publică să devină proprietară peste tot avutul său. În trecut, în Brăila a funcționat Azilul de inimi, bătrâni, cerşetori „Maria Dascalof”, azi Centrul Militar Judeţean Brăila, unde donatoarea dorea să adune „după strade toţi cerşetorii şi inirmii care mişunau prin oraş”, însă fosta boieroaică cu origini grecești a făcut mult mai multe acte de binefacere.

Adauga comentariu