Politica de ieri și de azi: acum 80 de ani politicienii se atacau „mișelește” și acuzau opoziția că distruge țara. Ce alianțe făceau partidele politice și cum se implicau fețele bisericești în campanii

Politica este cu adevărat una dintre cele mai vechi meserii din lume, însă în ciuda anilor care au trecut „peste ea”, prea multe lucruri nu s-au schimbat. Politicienii și-au găsit întotdeauna susținători, au făcut promisiuni și au înfierat opoziția. Ce se întâmpla spre finalul anilor 30 la noi în județ putem afla din ziarele vremii, păstrate cu grijă la Serviciul Județean Vrancea al Arhivelor Naționale. Parcurgând presa tipărită între 1936 - 1937 concluzia este aceea că timpul aproape s-a oprit în loc. Diferența notabilă e aceea că ziarele, de cele mai multe ori, își arătau susținerea fățișă față de un partid sau altul, încă de pe prima pagină.

Brațul de Fier”, ziar care purta numele partidului înființat de Corneliu Zelea Codreanu, făcea în acei ani o retrospectivă a realizărilor partidelor politice începând cu 1919, partide care au acționat „în numele satanei și a semnului jidovesc”.

Cu toate acestea, Corneliu Zelea Codreanu făcea cunoscut ziariștilor că, din punctul său de vedere, partidele „cu idei diametral opuse” s-ar putea înțelege între ele. „Știți că am încheiat un acord cu d-l Iuliu Maniu și Gh. Brăileanu. Acest acord are ca scop apărarea libertății și ducerea unei lupte electorale civilizate din care să lipsească denigrarea, neloialitatea și reaua credință. Acordul prevede ca fiecare din părțile contractante își va afirma ideologia sa proprie în fața țării într-o formă de bună cuviință și eleganță. ... M-a mirat profund scrisoarea unui Președinte de partid, în care spune că partidul său nu poate încheia un „pact de neagresiune” (care i se pare straniu și imoral) cu un alt partid cu idei diametral opuse. Pact de neagresiune nu în privința ideilor care, tocmai aceasta dorim, să se lupte libere, Domnule Președinte, ci pact de neagresiune în privința ghioagelor, în privința relei credințe, atacului nesincer sau plătit. Cum adică, este imoral ca cineva să invite chiar pe cel mai mare adversar al său la o luptă dreaptă, corectă, civilizată, și este moral ca să îl ponegrească pe nedrept, să-l insulte, să-l calomnieze?”, se arăta într-un articol.

În aceeași foaie, Codreanu este sincer: „sunt contra democrației, după cum sunt și împotriva dictaturii. Sunt pentru o justiție fără toleranță. Mișcarea legionară va aduce justiție pentru Români”.

În ianuarie 1936, Partidul Național-Creștin „de sub conducerea d-lor A.C. Cuza și Oct. Goga” anunța prin intermediul ziarului Izbândă! că luptă „contra țărăniștilor și liberalilor cari au mâncat această țară, au pus sărăcia la ușa creștinului și ne-au vândut jidanilor. Luptăm contra jidanilor, adevărații stăpâni ai țării cari au cumpărat cu bani grei și întrețin pe țărăniști și liberali”. Practic, Soroșul anilor 30 erau „jidanii”.

 

De o alianță nici nu se punea problema: atât liberalii, cât și țărăniștii erau aprig înfierați. Pe scurt, nu realizaseră nimic:

Mai mult decât atât, atacurile în presă se făceau pe față... ca și acum: „Țărăniștii și liberalii au vândut avuțiile țării și ne-au băgat slugi la jidanul Kaufman”.

Ceva timp în urmă, și Sentinela anunța o „isbândă ce apare și mai măreață dacă ne gândim la lupta disperată ce au dus-o jidanii și jidăniții”: D.A.C. Cuza, „șeful nostru suprem a fost ales deputat de Suceava”:

Dar de fapt ce promiteau cei din Partidul Național-Creștin? Aici e cumva situația altfel, față de zilele noastre, pentru că politicienii jurau pe cruce! „Vor conduce țara cu cinste, cu dreptate, cu milă. ... vor modifica legea de temelie a Statului... averile vor fi date Românilor”:

La alegerile „comunale” din februarie 1937, localnicii din Păunești și Țifești erau îndemnați să voteze Frontul Românesc, condus de Alexadru Vaida Voevod. Campania se desfășura la fel ca în zilele noastre: „Amintiți-vă că sub guvernarea lui 1933 cumpărați bumbacul cu 220 lei, iar peștele hrana posturilor voastre îl mâncați numai cu 8 kg. De voi atârnă să aveți o viață mai bună și mai ușoară. Votați cu încredere lista nr 2 în frunte cu Nică Gurău cel care a condus primăria cu vrednicie, gospodărind-o cu cinste și bună credință spre mulțumirea voastră. Prin stăruința lui către Prefectul Județului - pe atunci fiind dl Ioan P. Ioan - s-a făcut numai în timp de un an podul dela Vălcică și cel din piață în valoare amândouă de 250.000 lei, adăugând și Primăriei sala de mare inportanță culturală lăsând încă în cassa comunei la plecare suma de 28.000 lei bani rezervați podului dela Gâscă”. Tot în acest articol electoral era înfierată opoziția din Păunești:

Cât privește comuna Țifești, Frontul Românesc defila cu Vasile Gh. Harțuchi și lupta pentru „isgonirea străinilor din țară”. „Noul consiliu va face sala de clasă la Sârbi, terminarea bisericei în Țifești, înpietruirea drumurilor, aducerea apei”. Sună cunoscut?

Ceva, ceva au reușit cei din Frontul Românesc, după cum aveau să anunțe mai târziu, tot în presa vremii: „la Ruginești am obținut 4 locuri, îm Anghelești 3 locuri și în celelalte un număr covârșitor de voturi față de internațională-țărăniști”. după cum se poate citit mai jos, cine avea încă puterea făcea cam ce dorea din forțele de ordine, ca și azi, de altfel: „naționalist-liberalii întrebuințează jandarmeria, ca odinioară, pentru intimidarea alegătorilor. La Păunești din 1750 alegători au votat numai 500. La Copăcești 30 de jandarmi conduși de un căpitan, au stat toată ziua în zona de votare. La fel se concentrează zeci de jandarmi oriunde sunt alegeri

În decembrie 1937, Partidul Național Liberal avea o pleiadă de personalități la înaintare. Partidul condus de I.C. Brătianu se mândrea în Putna cu N.N. Săveanu - fost ministru, președintele Camerei Deputaților, președintele de onoare al Organizației Național-Liberale Putna, Iancu Antoniu - primarul din Odobești, Gh. Tătărăscu - președintele Consiliului de Miniștri, Vasile Vasilache - podgorean, fost deputat, Vasile Ispir - profesor universitar, Alexandru Leon - fost primar, și Mihai Rarincescu - profesor universitar, avocat, fost deputat.

Ziaru Informatorul nu uita să reamintească ce au făcut cei din guvernarea PNL pentru județul Putna: se construiseră „din temelie” 12 primării, alte trei fuseseră finalizate, 14 reparate, plasa Zăbala fusese reînființată și câte și mai câte. Nu lipseau nici atunci inaugurările de școli, locuințe pentru învățători (ANL-urile de azi), iar stațiunile balneare Soveja și Vizantea fuseseră puse în valoare. Bani fuseseră investiți și în sănătate, în drumuri pietruite, șosele și cam tot ce însemna infrastructură:

Și, firește, editorialele arătau ca atare: în funcție de finanțatorul principal, jurnaliștii vremii scriau pro sau contra

Mai aflăm din ziarele vremii că slujitorii Bisericii au ales de când lumea o tabără politică sau o alta. Atacul scria că „misiunea preotului este cu totul și fundamental alta decât să se amestece, până la înmoleșirea sufletului său, în hora amețitoare a politicii de partid, indiferent de nuanța arborată pe frontispiciul respectivei case

Sursa Foto: Documente Serviciul Județean Vrancea al Arhivelor Naționale

Adauga comentariu