Peste o mie de copii din Vrancea sunt instituționalizați. Cei mai mulți se află în grija asistenților maternali

Pe parcursul anului 2018, specialiștii Direcției Generale de Asistență Socială și Protecție a Copilului Vrancea (DGASPC) au acordat servicii sociale într-un număr de 1080 de cazuri, în care au fost implicați copii, la care au intervenit în urma sesizărilor și a autoseizărilor. Asta a însemnat că s-au deplast pe teren, au evaluat situația și au consiliat familia încercând o mediere a situației.


A lua un copil din sânul familiei și al plasa într-un centru social, protejat, nu este un lucru ușor. La mijloc se află o întreagă procedură ce trebuie urmată de asistenții sociali. Potrivit legii din domeniu, „orice copil care este temporar sau definitiv lipsit de ocrotirea părinților săi sau care, în vederea protejării intereselor sale, nu poate fi lăsat în grija acestora are dreptul la protecție alternativă”.


Acești copiii pot fi dați sub tutelă sau pot beneficia de măsuri de protecție specială, acestea din urmă cuprinzând plasamentul, plasamentul în regim de urgență, supravegherea specializată (pentru cei care au săvârșit o faptă penală și nu răspund penal) și adopția.

Copiii provin din familii sărace și sunt integrați în sistem


De regulă, copiii provin din familii sărace, cu probleme financiare sau care traversează perioade mai grele (cum ar fi fi îmbolnăvirea unuia dintre părinți). Atunci,  autoritățile locale (poliția sau primăria) sunt primii care intră în contact cu situația. Asistentul social din comună are datoria de a monitoriza toate familiile care prezintă vulnerabilități și să informeze DGASPC dacă este cazul ca minorii să fie separați de familie.


În județul Vrancea, 65% dintre copiii aflați în sistem au ajuns aici ca urmare a neglijenței părinților, din cauza sărăciei familiei sau pentru că au fost victime ale violenței unuia sau ambilor părinți. De asemenea, unii dintre copii intră în sistem după ce au fost abandonați în spital. În 2018, au existat 13 asemenea cazuri în județul nostru. „Noi încercăm să identificăm resurse, astfel încât copilul să poată fi menținut în familie dar din toți acești 13 dar acest lucru nu a fost posibil decât într-un singur caz”, ne-a spus purtătorul de cuvânt al instituției, Adina Lăscan.


Cei mai mulți sunt preluați și ajung în regim de primire urgență unde pot sta până în momentul în care instanța hotărăște instituirea stării de protecție și este trimis fie la un asistent maternal, fie într-un centru rezidențial.


„Asistentul maternal este, practic, un profesionist care lucrează pentru DGASPC. El furnizează servicii de îngrijire la domiciliul său, luând copilul la domiciliul său pe o perioadă nedeterminată. Adică, dacă respectivul copil are marele noroc să fie reintegrat în familie, familie care, presupunem, și-a revenit și îi poate asigura un trai decent. Dacă nu, rămâne în grija asistentului maternal până la 26 de ani, dacă își continuă studiile”, ne-a explicat Adina Lăscan.


Nu oricine poate deveni asistent maternal


Un asistent maternal trebuie să îndeplinească anumite criterii de selecție, cum ar fi, de exemplu, capacitatea de a putea fi părinte, de a se potrivi cu copilul și de a răspunde nevoilor acestuia. Nu în ultimul rând, se are în vedere situația materială a acestuia, în sensul că trebuie să pună la dispoziția minoruliui condiții decente de locuit.


În anul 2018, în Vrancea erau 1.191 de copiii instituționalizați, din care 776 se aflau în grija celor 401 de asistenți maternali, 154 erau în centrele de rezidență și 261 erau în plasament.

 


 

 

Adauga comentariu