Pentru Vrancea, proiectul-pilot „masa caldă” s-a transformat într-un snack! Din cele opt luni de școală, copiii beneficiază de hrană doar în trei!

În anul 2016, printr-un proiect pilot, Guvernul Cioloș lua decizia ca elevii din 50 de instituții de învățământ de stat aflate în zone defavorizate (izolate) sau în comunități sărace să primească o așa numită „masă caldă”. Potrivit legii, primăriile răspund de alocarea fondurilor necesare pentru proiect, sumele necesare provenind de la bugetul de stat. Inițial se stabilise ca pachetul ori caserola cu hrană a fiecărui elevă să conțină alimente în valoare de 7 de lei (+TVA), însă la sfârșitul anului trecut Guvernul Dăncilă a rotunjit suma la 10 lei.


Așa cum am spus, la nivel național trebuiau selectate 50 de școli și licee ai căror elevi să primească această masă caldă. La nivelul județului Vrancea, în prima etapă a proiectului-pilot (care se prelungește de la an la an) s-a „calificat” Liceul Tehnologic „Eremia Grigorescu”. Astfel, pentru anul școlar 2016-2017, aproape 800 de copii din învățământul preșcolar, primar, gimnazial și liceal s-au putut bucura atunci... nu de o hrană caldă, ci de un sandviș mai consistent... de, în valoare de 7 lei.


Liceul „Eremia Grigorescu” din Mărășești a rămas constant, pe parcursul celor trei ani de învățământ, pe lista școlilor beneficiare a veșnicului proiect-pilot „masa caldă”. Asta în ciuda faptului că Inspectoratul Școlar Vrancea a făcut în fiecare an propuneri suplimentare. Așadar, pentru anul 2017-2018, IȘJ Vrancea a trecut pe listă Școala nr.2 din Mărășești, cu peste 900 de copii, Școala „Principele Șerban Ghica și Principesa Aristița Ghica” din Sihlea, cu 626 de elevi și preșcolari, și Școala Gimnazială Homocea, cu 700 de beneficiari – elevi și preșcolari. Ei bine, nu s-a putut, instituțiile respective neîndeplinind criteriile impuse de lege.


Cam același lucru s-a întâmplat și în anul următor, 2018 – 2019. Inspectoratul Școlar Vrancea a propus Școala „Principele Șerban Ghica și Principesa Aristița Ghica” din Sihlea și Școala din Bordești cu 169 de copii, însă nu s-au „calificat în finală”. Ca o concluzie la cele de mai sus, doar Liceul „Eremia Grigorescu” din Mărășești a reușit să rămână în fiecare an beneficiar la proiectului guvernamental.


În al treilea an de implementare a proiectului, guvernul consideră că acesta „ a adus o îmbunătățire considerabilă a frecvenței elevilor la cursuri față de anii precedenți. Dacă anterior implementării Programului în anul școlar 2016-2017 s-a înregistrat o rată a abandonului școlar de 1,6%, în urma derulării programului-pilot aceasta a scăzut la 4,3%, ajungând ca la finele anului școlar 2017-2018 să fie de 1,3%”, scrie Hotnews.


În opinia noastră, toată chestiunea este puțin umflată, însă ne-am obișnuit cu cifrele folosite de miniștrii Guvernului Dăncilă ca pe vremea lui nea Nicu. În Vrancea, de exemplu, implementarea măsurilor în cadrul unie singure instituții școlare echivalează exact cu o frecție la un picior de lemn. Pe de altă parte, nimeni nu contestă beneficiile unei mese calde pentru elevii din Mărășești, una dintre cele mai defavorizate zone din județul Vrancea.


„Din punctul de vedere al copiilor care provin din familii dezavantajate să știți că le-a prins foaret bine. Chiar i-a motivat această masă caldă zilnică. În primul an a fost gen sandviș iar apoi s-a trecut la caserole cu mâncare caldă. Copiii au fost mulțumiți”, ne-a spus Daniela Iacob, directorul Liceului „Eremia Grigorescu”.


Însă, ceea ce nu se spune este faptul că birocrația din România ucide chiar și cele mai bune intenții. De exemplu, încă de la demararea proiectului, elevii nu au beneficiat decât foarte puțin de masa caldă. Adică, cam trei luni, adunate, pe an. Lucrul este posibil doar în România și „se datorează” bicisnicului obicei de a tărăgăna lucrurile. Până se propun scolile, până se aprobă, până ajung propunerile la minister spre avizare și până se licitează este cale lungă. Așa că, inevitabil, un lucru bun se transformă, până la urmă, într-o glumă proastă de politicieni români.

 

Adauga comentariu