Moartea l-a absolvit de orice vină pe Bobocea: procesul în care era judecat pentru falsuri a încetat, iar cei care l-au ajutat să obțină actele pot respira ușurați. Ce se întâmplă mai departe cu proprietățile obținute cu falsuri?

Final de proces previzibil în dosarul fostului șef al Oficiului pentru Protecția Consumatorilor Vrancea. Marian Bobocea s-a stins din viață în august, astfel s-au stins și toate acuzele aduse de procurori. Legal, în cazul în care un inculpat moare, procesul penal încetează. Așa s-a terminat și procesul acestuia, însă în urmă rămân întrebări fără răspuns - momentan. Vinovat sau nu, este clar că Bobocea a uzat de acte false pentru a obține importante suprafețe agricole sau de pădure. Asta spune și ultimul Raport de expertiză criminalistică a fost definitivat la începutul acestui an, în februarie 2019. Pentru cea din urmă analiză, au fost întoarse pe toate părțile nu mai puțin de CINCI documente, pe care Marian Bobocea le-a folosit peste tot când a fost vorba să obțină proprietăți, ca mandatar al mamei sale, o femeie în vârstă și invalidă. Uneori încercarea sa a ținut, alteori nu, pentru că au fost unele comisii locale și județene care i-au respins cererile deoarece au considerat că actele folosite de Bobocea sunt lipsite de verosimilitate și veridicitate. Însă mereu s-a ajuns la aceeași finalitate: instanța a dispus ca Bobocea să fie repus în drepturi (cu o excepție, la București). Ce drepturi, este greu de precizat, dat fiind că există trei expertize care au concluzionat același lucru: actele erau FALSE!

Ultima expertiză a fost dispusă în urmă cu un an în procesul penal aflat pe rolul Tribunalului Vrancea, în care Marian Bobocea era judecat pentru mai multe infracțiuni. Însă Bobocea a decedat luna trecută, astfel încât procesul penal și-a găsit o rezolvare. După trei ani de la trimiterea sa în judecată, Bobocea a primit o soluție, care cel mai probabil va rămâne definitivă chiar de la fond:

Încetat procesul penal

Soluția pe scurt: ...încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului Bobocea Marian, pentru uz de fals, participaţie improprie la abuz în serviciu, ca urmare a decesului inculpatului. În baza dispozițiilor articolului 25 alineat 5 Cod procedură penală lasă nesoluționată acțiunea civilă. Cu drept de apel în 10 zile de la comunicare. Pronunțată în ședință publică, azi 17.09.2019”.

În vară însă, venise și rezultatul expertizei actelor folosite de Bobocea. Era vorba despre cinci documente:

  • Act de vânzare-cumpărare încheiat pe 20 decembrie 1945 între Spiru Capatos din Focșani, domiciliat pe Bulevardul București 13, în calitate de vânzător, Druță Maria în calitatea de cumpărătoare a 50 de hectare de teren arabil și Sclavone Eliza în calitate de cumpărătoare a 10 hectare arabil, ambele în Petrești, județul Putna.
  • Act de vânzare-cumpărare încheiat la 18 decembrie 1947 între Banca Federală Putna Focșani în calitate de vânzător și Druță Ghe. Vasile în calitate de cumpărător, privind 294 hectare pădure în Răstoaca.
  • Act de vânzare-cumpărare încheiat la 18 decembrie 1947 între Banca Federală Putna Focșani în calitate de vânzător și Druță Ghe. Vasile din Focșani, strada Comisia Centrală 48, județul Putna, în calitate de cumpărător privind suprafața de 135 hectare pădure în Petrești, Putna.
  • Borderou de proprietate, realizat pe o filă cu dimensiunile aproximative ale formatului A4, ce conține însemnări olografe, executate cursiv „... Putna... plot. Maj. Druță Vasile... 21740008...” și mențiunile dactilografiate „Focșani - Martie strada Comisia Centrală... 135 ha pădure Petrești... 3 ha arabil Suraia...”, semnat și parafat în final la poziția „semnătură și sigiliu ghișeu lui:”.
  • Situație averea fostului proprietar Druță G. Vasile din Focșani, dactilografiat 1 filă... „I. Terenuri... 2 Construcții... cinci perechi de boi folosiți la pădure”, semnat și parafat la poziția „Președinte” (aici remarcându-se o impresiune circulară de ștampilă intitulată „județul Putna... Primăria Comunei Suraia”) și în final (unde se relevă tot o impresiune circulară de ștampilă intitulată „Gheorghe ...Drugă ... Focșani”)

În acest moment, poate nici nu mai au relevanță detaliile descrise de experți în documentul înaintat instanței. Pe scurt, „Actele nu reprezintă documente reale, ci au fost contrafăcute”, iar timbrele au fost aplicate înainte de dactilografierea textelor și aplicarea semnăturilor, „într-o ordine absolut nefirească. Este imposibil ca documente provenite din perioade diferite și emise de instituții distincte să aibă textul dactilografiat prin intermediul aceleiași mașini de scris”.

Astfel, s-a concluzionat că semnăturile nu aparțineau vânzătorilor/ cumpărătorilor, autorităților de la acea dată (prefecți, secretari, membrii din comisii șamd), timbrele și impresiunile de ștampilă aplicate pe unele acte erau mai vechi decât actele în sine și deci scoase din uz - concluzia fiind că au fost transferate de pe alte documente, care proveneau din alte perioade. Totodată, s-a concluzionat că hârtiile folosite pentru o parte din acte erau de același tip („hârtie filigramată, produsă de fabrica „Letea”, având ca destinație întocmirea actelor în formă autentică”, pusă în circulație anterior anului 1910), iar timbrele de pe contracte, deși autentice, reprezentau contravaloarea unei taxe percepute în perioada 1870 - 1930.

Tot în aceeași expertiză se punctase același lucru ca și în cazul celorlalte lucrări similare: actele fuseseră dactilografiate cu aceeași mașină mecanică de scris. Nu s-a putut însă stabili tipul mașinii de scris și nici persoana care a făcut asta, ci doar că era aceeași de fiecare dată. În plus, s-a stabilit că pe unele acte apăreau semne de îndepărtare a mențiunilor originale prin ștergere chimică (de exemplu, suprascrierea numelui Druță peste Danță). Comparând cu acte originale solicitate de la Arhivele Vrancea, experții au mai descoperit ceva: actele nu aveau legătură cu documentele privind tabelele și situațiile moșierilor exproprietăriți conform Decretului-Lege 187/1945.

Zece ani de falsuri, trei ani de proces penal

Bobocea începuse să facă cereri pentru a fi repus în drepturi prin anul 2005: Crângul Petrești (reconstituit în natură prin sentință civilă în martie 2015), 294 hectare pădure la Răstoaca, teren „orezărie” -  solicitare respinsă la București. Cercetările în dosarul penal au pornit în mai 2015, Bobocea fiind acuzat inițial de fals în înscrisuri sub semnătură privată și instigare la fals. Anul următor, în februarie 2016, s-a dispus schimbarea încadrării juridice, în fals în înscrisuri, uz de fals și abuz în serviciu. Bobocea era acuzat că folosise actele false pentru a obține proprietăți, dar și că a indus în eroare judecătorii că mama sa este titulara dreptului de proprietate, că este îndreptățită la reconstituirea drepturilor de proprietate și i-a determinat astfel să pronunțe hotărâri favorabile. Toate, mai puțin una. În 2010, dosarul cu orezăria ajunge la București, după ce Comisia Județeană invalidase în 2007 măsurile dispuse de instanță anterior. Aici, la Judecătoria Sectorului 3, s-a efectuat prima expertiză a actelor pe care Bobocea le vântura prin fața oficialităților de minim 5 ani. Primul răspuns al primei expertize a venit în ianuarie 2014: „actele puse la dispoziția instanței sunt false”, era concluzia, care ar putea fi pusă în oglindă, din mai multe puncte de vedere, cu ceea ce au scris experții în februarie 2019.

În noiembrie 2015, Bobocea deja era inculpat în dosarul Parchetului Județean Vrancea, iar acasă la el fuseseră făcute percheziții și i se ridicaseră documentele. În aceeași lună, noiembrie 2015, procurorul de caz cere ajutorul UM0232 București - SRI pentru a face încă o expertiză. Din nou, reiese că actele sunt false, Bobocea este trimis ulterior în judecată - în martie 2016, cu mare tam-tam, inclusiv cu o reținere anterioară pentru 24 de ore și o cerere de arestare trimisă total anapoda, la Judecătoria Focșani, instanță care nu era competentă să judece cauza. În final, cauza este declinată la Tribunalul Vrancea. Luni mai târziu, când la tribunal se analizează rechizitoriul, deja era o problemă: SRI nu mai avea voie să se implice în anchete, așa că aproape tot pică, cu repetiție:

„Admite excepţia nulităţii absolute invocată din oficiu cu privire la autorizarea percheziţiilor domiciliare şi a supravegherii tehnice. Constată nule absolut probele obţinute prin procedeele probatorii ale percheziţiei domiciliare şi supravegherii tehnice, ori pe baza probelor obţinute prin aceste procedee probatorii şi în consecinţă exclude din materialul probator următoarele: - înscrisurile ridicate cu ocazia percheziţiilor din 26.11.2016, aşa cum sunt enumerate în procesele verbale; - procesul-verbal de percheziţie domiciliară din 26.11.2015 privind aspecte de la percheziţia efectuată la aceeaşi dată la imobilul ... şi planşa fotografică; - procesul verbal de percheziţie domiciliară din 26.11.2016 privind aspecte de la percheziţia efectuată la aceeaşi dată la imobilul din com. S, sat S, jud. V; - procesul verbal de percheziţie domiciliară din 26.11.2016 privind aspecte de la percheziţia efectuată la imobilul din mun.F, jud. V; - raportul de constatare nr. 638663/14.01.2016. Copie a prezentei încheieri se comunică parchetului, părţii civile şi persoanei vătămate, urmând ca procurorul să comunice în conformitate cu disp. art. 345 alin. 3 C.pr.pen. dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată a inculpatului ori solicită restituirea cauzei. Încheiere finală camera preliminară 25.05.2016”.

Procurorii revin asupra rechizitoriului, iar în februarie 2017 se dă drumul la judecată. Însă nu mai rămăsese în picioare proba forte a acuzării, respectiv expertiza. Expertiză care reluase aceleași concluzii ca în cazul celei dispuse la București, dar care avea să fie întărită anul acesta. Cu sau fără experții SRI, concluzia a fost aceeași: actele sunt contrafăcute!

Oldies, but goldies: de unde spunea Bobocea că avea actele

În dosarul penal au fost audiate zeci de persoane: judecători, primari, ingineri silvici, membrii ai comisiilor locale de reconstituire a dreptului de proprietate. Chiar și directorul Crucii Roșii, Rodica Davidean, cu care Bobocea a avut mult timp o relație, și care văzuse în casa acestuia niște documente. Unul dintre martori, un primar din Vrancea, a explicat că discutase pe marginea acestui subiect cu Bobocea. Răspunsul și explicațiile au rămas în istorie.

„După spusele lui, când a prezentat actele și am văzut acel document îngălbenit, cum a fost împăturit... l-a găsit într-un cufăr la inundații în podul unui vecin... printre care și documentele privind pădurea de la Răstoaca și alte documente. Ni s-a părut că documentul este original, cu semnătură originașă. I-am dat aviz favorabil pentru reconstituirea dreptului de proprietate și l-am trimis la avizare la Comisia Județeană. Am mai fost interogat de domnul procuror Țîrlea după ce au început să facă tot felul de speculații și reclamații, dacă am luat ceva de la inculpat sau mi-a promis ceva, însă nimic nu s-a întâmplat din toate acestea”.

Adauga comentariu