Memoria istoriei: o femeie fără pereche - Maria Dascalof

 Interesantă este Brăila cu cartierul ei vechi, cum prin puține locuri din Moldova și Țara Romaneasca s-au mai păstrat. Destul de frumoase sunt locuințele de aici, dintre care unele au fost restaurate corespunzator. Dar, lipsește parcă ceva din orășelul de pe malul Dunarii, adică un semn de recunoștință pentru o femeie fără pereche altadată, anume Maria Dascalof, fostă Hagi Nicola, grecoaică la origine, născută pe la începutul secolului al XIX lea..


 A stat o perioada și în Focșani, pe strada Mare, chiar lângă podul de piatră, dar în ultimele sale zile din viață, când locuia în orașul Brăila, a întocmit un testament pe care l-a lăsat în păstrarea tribunalului. Conform documentului, Maria Dascalof a decis să facă un gest de mare mărinimie, adică a donat Primăriei Brăila cam o mie de hectare de teren situate in județul Putna, astăzi Vrancea, pe raza fostelor comune Găgești și Clipicești, astăzi Bolotești și Țifești.


Dintre cele o mie de hectare, peste 400 de hectare sunt localizate pe versantul nord-estic al Măgurei Odobeștilor, clasificată drept cel mai înalt deal din țară. Aici se afă celebra cotă 1.000 de pe care feldmareșalul Mackensen a urmarit umilința armatelor sale în bătălia de la Mărășești.


Formidabilul gest al Mariei nu a fost determinat de faptul că nu avea urmași. Avea chiar trei nepoți, însă a preferat să facă bine unei întregi comunitați și după aceea propriei sale familii. Așa că a lăsat ca voință testamentară ca dupa moartea nepoatei preferate, Sofia Orezeanu, toate moșiile ei să ajungă în posesiunea brăilenilor. Mai mult, a dispus în testament ca unele sume importante să meargă la Spitalul din Brăila pentru a alina chinurile celor suferinzi, iar o altă parte să fie donată săracilor orașului cu prilejul sărbătorilor Pascale și de Crăciun.


Această batranică de toata lauda a decis că trebuie facut în Braila inclusiv un azil pentru infirmi și oameni în vîrstă. Și, tot in acea vreme, când femeile de rând valorau puțin mai mult decât animalele de lânga casă, Maria Dascalof lăsa sumele necesare pentru ca, anual, două fete sarace ale orășenilor din Brăila să studieze la facultate tocmai în școlile din Germania.


 Multe a mai dăruit brăilenilor stimabila donatoare, dar să lăsăm câteva surprize și altor pasionați de istorie locala. În ceea ce privște moșia din Vrancea, aceasta a fost expropriată parțial in 1921, dar padurea Hagiu din Bolotesti, în suprafata de peste 400 de hectare cu tot cu poieni, a ramas pe loc, nefiind imobil supus exproprierii.


Asta până când tovarășii comuniști, prin Constituțiile din 1948 și 1952, au decis că poate deveni bun al intregului popor. În ceea ce o privește pe distinsa și darnica doamna de odinioară, Maria Dascalof, poate că brăilenii îi vor scrie pe undeva numele, pe vreo strada sau printr o instituție importantă din oraș, asta pentru ca și alte generații să audă de dânsa și de faptele ei.

 

Autor: Florin Dîrdală (Arhivele Naționale Vrancea)

 

Adauga comentariu