„Mărul otrăvit” din Vrancea Curată e la Mărășești. Primarul Chitic și ILGO Mărășești trebuie să plătească despăgubiri pentru că nu au curățat „infecția” care se întinde pe 2 hectare la Haret

De trei ani de zile, Mărășeștiul este cu sabia deasupra capului, din cauza depozitul de deșeuri de la Haret. Nu tot Mărășeștiul, ci doar primarul și defuncta ILGO - societatea de salubrizare a orașului, însă implicit au de suferit toți locuitorii. Pentru că dezastrul de la Haret, unde groapa de gunoi nu a fost eliberată de deșeuri nici acum, se lasă cu amenzi. Deși nu este o soluție definitivă, pe 31 ianuarie 2020 Tribunalul Vrancea a încuviințat o cerere introdusă de Unitatea Administrativ Teritorială a Județului Vrancea și a dispus ca primarul Unităţii Administrativ Teritoriale oraşul Mărăşeşti şi SC ILGO SRL să plătească „o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, pentru neexecutarea sentinţei civile (din) 17.11.2017, calculată de la data expirării termenului de 30 de zile prevăzut de art.24 alin.1 din Legea nr.554/2004. Executorie. Cu drept de recurs în termen de 5 zile de comunicare”.

Dar pentru a înțelege această soluție, trebuie să ne uităm un pic în urmă. Anul 2017: UATJ Vrancea deschidea un proces împotriva autorităților din Mărășești, prin care solicita „obligarea pârâtelor să aducă  terenul în suprafață de 22.000 m.p. amplasat în zona Haret-Mărășești, teren aflat în ...administrarea CJ Vrancea, la starea inițială și categoria de folosință avută inițial. ... teren afectat prin depozitarea de deșeuri”. Ca o paranteză care trebuie neapărat introdusă, este bine de știut că de această groapă de la Haret depinde tot proiectul Vrancea Curată, care ar trebui să ducă tot județul pe culmile curățeniei în ceea ce privește colectarea și depozitarea de deșeuri. Groapa de gunoi de la Haret trebuia să fie curățată de ani de zile de deșeurile deja depozitate aici, pentru ca în loc să fie aduse deșeuri, în mod organizat. Nu ai unde duce deșeurile, pa pa Vrancea Curată! Nu o spunem noi, ci sunt informații din procesul deschis în 2017.

În motivarea cererii s-a arătat că între C.J. V. în calitate de Autoritate de Management a fost încheiat Contractul de finanțare nr.xxxxx/03.11.2000 având ca obiect de reglementare termenii și condițiile de finanțare nerambursabilă pentru implementarea proiectului intitulat Sistem de management integrat al deșeurilor solide în jud. V., iar în vederea gestionării acestui proiect în anul 2008 a fost înființată Asociația de Dezvoltare Intercomunitară „Vrancea Curată” formată din 71 de UAT-uri.

Toate aceste UAT-uri au semnat contractul de Asociere iar potrivit art. 6 din acest contract, C. Județean are obligația să acționeze ca solicitant al finanțării, iar Consiliile locale sunt beneficiarii finali ai finanțării.

Potrivit acestui Contract de Asociere la art. 12 lit.a se stipulează că ,,terenurile pe care urmează să se construiască CMID (teren aferent realizării Proiectului) vor fi  transmise de UAT-urile proprietare ale acestor terenuri și vor acorda pe întreaga durată a Proiectului dreptul de administrare sau de folosință a terenului respectiv Județului Vrancea.

Pentru îndeplinirea acestui obiectiv suprafața de teren pe care se afla depozitul de deșeuri de la Haret a fost încredințat în folosință gratuită Consiliului Județean Vrancea.

Cu toate acestea, reclamanta a precizat că a fost lipsită de suprafața de teren, ...și după ce Consiliul Județean V. a închis depozitele neconforme începând cu data de 16.01.2013 și chiar după ce pârâta a fost sancționată cu avertisment și măsura complementară constând în suspendarea activității de depozitare a deșeurilor în zona respectivă cât și contravențional cu suma de 50.000 lei cât și măsura de aducere a terenului în cauză, la starea avută inițial, cu termen de realizare la data de 30.09.2016.

S-a arătat că în timpul derulării proiectului SMID, antreprenorul care a construit Centrul de Management Integrat al Deșeurilor CMID a notificat beneficiarul prin adresa nr. 4733/05.04.2016 referitor la apariția unor focare de incendiu pe depozitul de deșeuri, teren pe care urmează să se construiască Celula nr. 2 de depozitare componentă a CMID Haret”, se arată în motivarea soluției tribunalului, preluată de Rolii.

Mărășeștiul aproape că nu s-a lăsat fără luptă în acel proces din 2017. A recunoscut, s-a scuzat că mai este timp. Mai era, până în decembrie 2017, chiar dacă Mărășeștiul nu avea și nu are capacitatea logistică să elibereze terenul de la Haret de deșeurile depozitate aici ani de zile.

Prin întâmpinare, pârâta a arătat că nu a avut cunoștință de motivele care au stat la baza deciziei de depozitare a deșeurilor menajere pe suprafața de 22.000 mp din 2013 - 2015 iar la sediul societății (ILGO - n.r.) nu s-au găsit înscrisuri din care să rezulte decizia de a depozita deșeuri pe acea suprafață de teren.

Cu privire la obligația de a aduce terenuri la starea inițială s-a arătat că măsurile dispuse de Garda de Mediu au fost aduse la îndeplinire parțial, deșeurile fiind depozitate la rampa Rateș T. dar din anul 2016 nu s-a mai putut depozita, astfel încât au fost nevoiți să transporte gunoiul la B. conform contractului încheiat. Datorită costurilor care s-au triplat societatea a ajuns în colaps, în perioada ianuarie - iunie 2017 fiind achitate către Tracon S.R.L. B. 40.926,48 lei contribuție pe fondul de mediu.

Pe de altă parte s-a arătat că nu au în dotare decât o autospecială care a făcut obiectul contractului nr. 156/16.11.2010 încheiat cu serviciul public de salubrizare aflat sub autoritatea Consiliului Local al Municipiului A., contract care a avut termen de 5 ani, actualmente fiind încetat prin expirarea termenului, și pentru care s-a plătit în toată această perioadă 2.000 lei/lunar fără TVA cu titlul de aport, în acest moment fiind restantă cu suma de 30.000 lei, reprezentând neplata aportului pe ultimele luni, fiind în imposibilitate de a achita aceste sume, fiind notificați de Utilități Publice Municipale A. prin adresele nr. 3954/30.05.2017 și 4162/01.08.2017 ca autogunoiera să fie predată, aceasta fiind singurul utilaj de colectare pe care societatea pârâtă îl deține pentru salubrizarea orașului Mărășești și a localităților componente.

Cu privire la măsurile dispuse de Garda de Mediu s-a arătat că prin ultimul proces verbal depus la dosar, a fost prelungit termenul pentru aducerea terenului în suprafață de 22.000 mp afectat la categoria avută inițial până la data de 01.12.2017.

Cu privire la măsurile dispuse de Garda de Mediu s-a arătat că prin ultimul proces verbal depus la dosar, a fost prelungit termenul pentru aducerea terenului în suprafață de 22.000 mp afectat la categoria avută inițial până la data de 01.12.2017”, se poate citi în motivarea preluată de aceeași sursă.

Soluție care, evident, a dat dreptate reclamantei UAT Vrancea: „Obligă pârâta să aducă la starea inițială și categoria de folosință avută inițial a suprafeței de 22.000 mp amplasat în zona Haret-Mărășești”.

A urmat recursul, soluționat definitiv la Curtea de Apel Galați, în mai 2018, nu însă în favoarea Mărășeștiului. În recurs au fost reluate datele problemei, un pic în amănunt. Anume că de „curățenia” de la Haret depindea tot, și că inacțiunea CL Mărășești, prin primar, și a ILGO a dus la „imposibilitatea de a obține autorizații pentru ca acest proiect în județul Vrancea să devină operațional”.

Reclamanta a precizat că a fost lipsită de suprafața de teren, deoarece așa cum rezultă din adresa xxxxx/30.07.2013 a Primăriei P. și din Raportul de Inspecție al Gărzii Naționale de Mediu Serviciul Comisariatului Județean Vrancea, S.C. Ilgo a depozitat deșeuri și după ce C. J. Vrancea a închis depozitele neconforme începând cu data de 16.01.2013 și chiar după ce pârâta a fost sancționată cu avertisment și măsura complementară constând în suspendarea activității de depozitare a deșeurilor în zona respectivă cât și contravențional cu suma de 50.000 lei cât și măsura de aducere a terenului în cauză, la starea avută inițial, cu termen de realizare la data de 30.09.2016.

S-a arătat că în timpul derulării proiectului SMID, antreprenorul - asociația S.C. Hidroconstrucția S.A.- S.C. Iridex Group Construcții S.R.L.- S.C. Argis Proiect S.R.L. care a construit Centrul de Management Integrat al Deșeurilor CMID a notificat beneficiarul prin adresa nr. 4733/05.04.2016 referitor la apariția unor focare de incendiu pe depozitul de deșeuri pe care urmează să se construiască Celula nr. 2 de depozitare componentă a CMID Haret.

...în perioada 2013 - 2015 societatea pârâtă a asigurat depozitarea deșeurilor menajere pe această suprafață de teren pentru opt primarii din județul Vrancea și pentru 19 societăți comerciale care aveau obiect de activitate colectarea deșeurilor nepericuloase.

...Deși au fost depuse eforturi nu s-au putut obține avizele necesare autorizării acestei rampe de gunoi.

....din lipsă de lichidități societatea recurenta pârâtă este obligată să plătească în numerar pentru că în caz contrar societatea sus-menționată (Tracon - n.r.) refuză să primească deșeurile, făcându-se mari eforturi pentru a găsi resursele necesare achiziționării de combustibil pentru transport.

...În data de 19.04.2017 s-a procedat la predarea unei cantități de 19 tone de deșeuri municipale amestecate către S.C. Glencora Impex S.R.L. și transportate în vederea incinerării către S.C. CRH S.A., punct de lucru în ..., localitatea Hoghiz, județul B., dar pentru care nu a primit niciun răspuns favorabil până în prezent, în sensul dacă aceste deșeuri pot fi incinerate de societatea susmenționată.

În continuare se depun eforturi pentru a găsi soluții în ceea ce privește transferul acestor deșeuri, inclusiv prin contactarea unor societăți cu profil de activitate în domeniul incinerării deșeurilor”, se arată în motivarea recursului, care se regăsește pe aceeași platformă Rolii.

Până anul trecut nu se întâmplă însă nimic cu gunoaiele de la Haret. În iunie 2019, UAT Vrancea introduce însă o nouă acțiune, prin care solicita obligarea ILGO și a Primăriei Mărășești la plata de despăgubiri pentru neîndeplinirea sentinței de mai sus. Pierde inițial, dar în recurs Curtea de Apel Galați casează sentința și dispune rejudecarea.

Reclamanta a susținut că obligația stabilită în sarcina pârâtelor nu a fost adusă la îndeplinire în termenul de 30 de zile deși au fost notificate în acest sens, impunând-se aplicarea amenzii în condițiile legii. A mai precizat că între Consiliul Județean V. în calitate de beneficiar și Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației publice și Fondurilor Europene, în calitate de autoritate de management, a fost încheiat contractul de finanțare nr.124/20.09.2017 pentru implementare proiectului „Fazarea proiectului sistem de management integrat al deșeurilor în județul VVrancea”, fiind necesară punerea la dispoziție a terenului pe care urmează să se realizeze investiția.

Prin întârzierea în executarea hotărârii judecătorești există riscul pentru Consiliul Județean Vrancea ca organele de audit și control ce vor verifica proiectul să considere că acesta nu și-a atins obiectivele pentru care a fost acordată finanțarea nerambursabilă, consecința fiind aplicarea de corecții financiare”, se arăta în acțiune, așa cum apare în motivarea recursului care se regăsește pe Rolii.

Ulterior acestei soluții, instanța dă dreptate CJ Vrancea: Primarul Dorel Valerică Chitic și ILGO Mărășești trebuie să plătească pentru problemele cu gunoiul din tot județul.

Moment în care, după 3 ani de procese, la nivelul Primăriei Mărășești se ia o decizie: decât să fie (ne)reprezentați de consilierii juridici plătiți lunar, e mai înțelept să se apeleze la ajutorul unui avocat pentru recurs. Iar decizia s-a parafat chiar ieri, în Consiliul Local Mărășești. 

Sursa Foto main: Adevărul, octombrie 2015

Adauga comentariu