Mai mult decât datorie! În fiecare lună, doi pompieri își dau sângele pentru a salva viața unui vrâncean

Am putea spune, fără teamă, că a fi salvator nu este o meserie, ci o vocație. Un excelent exemplu în acest sens îl dau doi militari ai Inspectoratului pentru Situații de Urgență Vrancea: plutonierul adjutant Petrică Dumitru și plutonierul major Florin Tăbăcaru. În urmă cu cinci ani, ei și-au luat un angajament pe termen lung, cât o viață de om: acela de a salva periodic o persoană aflată la limita dintre viață și moarte. Datoria de pompieri s-a transformat, prelungindu-se până a devenit un drum cu un singur sens.


Marin Său are 69 de ani și suferă de trombocitopenie, o afecțiune caracterizată prin numărul scăzut de trombocite, fiind o consecință a unei tulburări a sistemului imunitar ale cărei cauze nu se cunosc încă. De cele mai multe ori, boala este depistată la un control de rutină, așa cum a fost și în cazul de față.


În urmă cu câțiva ani, fiind internat la spital din cauza unei coxartroze, Marin Său a fost diagnosticat cu trombocitopenie severă. Din acel moment, viața sa a devenit o luptă surdă cu destinul. Pentru a supraviețui, a fost nevoit ca aproape în fiecare lună să facă transfuzie sanguină pentru a-și primi „doza” vitală de trombocite.


Încă de la început situația a devenit foarte grea. Marin Său are grupa de sânge zero negativ, ceea ce îl face un donator universal însă, din nefericire, nu poate primi decât de la grupa sa. A fost salvat în primă instanță de cei patru băieți ai săi care au, de asemenea, zero negativ, însă nu a fost suficient. Aproape disperat, Marin Său a început să se intereseze înfrigurat de alți donatori care l-ar fi putut ajuta.


Așa l-a cunoscut pe plutonierul Florin Tăbăcaru, care se afla deja în baza de date a Centrului de Transfuzii Sanguine Vrancea, ca donator. L-a sunat, i-a explicat în ce situație se afla și i-a cerut ajutorul. Militarul nu a stat pe gânduri și a acceptat fără rețineri. Cu toate acestea, nici acum nu era de ajuns. În condiția în care procedura trebuia executată lunar iar trombocitele nu se pot dona decât la fiecare trei luni, Marin Său mai avea nevoie de un donator pentru a putea trăi.


Salvarea a venit tot de la plutonierul Florin Tăbăcaru. Pompierul cunoștea un coleg care avea aceeași grupă de sânge: zero negativ. Așa a devenit plutonierul adjutant Petrică Dumitru al doilea salvator al lui Marin Său. De-a lungul anilor, între cei trei s-a creat o adevărată pietenie. „Este imposibil să nu te implici emoțional, mai ales când faci acest lucru de atâta timp”, spune, de câte ori are prilejul, Florin Tăbăcaru.


Marin Său recunoaște că în ciuda ajutorului dat de băieții săi, implicarea celor doi pompieri a făcut diferența. Gestul lor a devenit o garanție a zilei de mîine: „de fiecare dată când apelez, ei sunt acolo pentru mine. E un lucru extraordinar ceea ce fac și nici nu știu cum să le mulțumesc. De curând, nora mea a născut un nepoțel. Vă dați seama cât m-am putut bucura! Chiar dacă nu l-am cunoscut încă, pentru că băiatul și nora sunt plecați din țară, trag nădejde că o să mai trăiesc până să-l strâng în brațe”, spune emoționat Marin Său.

 

Adauga comentariu