Mai bine mai târziu decât niciodată

Treaba de la noi cu pandemia și cu reacția autorităților din România este ceva de genul: “Nu lăsa pe mâine ce poţi face azi” pentru că „îți ajunge cuțitul la os”. Și ajungem, evident, la "mai bine mai târziu decât niciodată."

Și acest „mai târziu” este ales de guvernanți în momentul în care sunt siguri că situația se va îmbunătăți. Românul nu a încercat niciodată să atace sursa problemei, să taie din rădăcină răul pentru a nu crește, ci s-a mobilizat de fiecare dată abia când buboiul era cât casa și a încercat să îl spargă. La fel și cu măsurile luate în valul trei al pandemiei. Dacă toată Europa a făcut tot ce a putut să stârpească din fașă lucrurile, românii au fost de-a dreptul trimiși în gura lupului, în vacanțe, la schi, la munte, la mall, la masă la restaurant. „E bine la noi, domle. Dacă nu ar fi nici Pee-See-Dee ar fi perfect.”

Cum să ne urcăm noi populația în cap? Cum să explicăm oamenilor că lucrurile se vor înrăutăți, chiar dacă am impus restricții? Mai bine lăsăm virusul să își facă de cap și când simțim că s-a plictisit și mai are un pic până să ne lase în pace, luăm și noi niște măsuri. Îl înghiontim puțin din spate, cu niște vaccinări. Ce dacă mor oameni în spitale? Ce dacă secțiile de terapie intensivă sunt pline până la refuz?

4 ianuarie 2021: „Premierul britanic, Boris Johnson, a anunțat că întreaga Anglie intră în lockdown, iar școlile se închid, din cauza bilanțului îngrijorător al epidemiei de coronavirus. Acest nou lockdown este la fel de strict precum cel din primăvară, de la începutul pandemiei. Oamenii vor avea voie să iasă din case doar cu motive întemeiate, magazinele neesențiale, teatrele, cinematografele, sălile de sport, saloanele de înfrumusețare, localurile și școlile se vor închide până cel puțin la jumătatea lunii viitoare.”

8 martie 2021: „Milioane de copii și adolescenți din Anglia s-au întors la școală luni pentru prima dată după două luni de carantină strictă pentru a preveni răspândirea coronavirusului.”

26 martie 2021:  “De luni, 29 martie, în Marea Britanie se aplică a doua etapă de relaxare a restricțiilor, care ar urma să fie ridicate complet în iunie. Sunt permise contactele între două gospodării și ieșirea în aer liber a grupurilor de până la 6 persoane.”

13 decembrie 2020: „Începând din 16 decembrie viaţa publică va încremeni în Germania. Şcolile şi magazinele vor rămâne închise, angajatorii trebuie să permită munca de acasă sau să trimită oamenii în concediu. Angela Merkel: "Suntem siliţi să acţionăm!"

10 februarie 2021: “Germania prelungeşte lockdownul până pe 7 martie. Guvernul de la Berlin şi landurile federale au decis menţinerea măsurilor dure anti-Covid.”

23 martie 2021: „Germania extinde lockdown-ul până pe 18 aprilie şi le cere cetăţenilor să stea acasă în timpul sărbătorilor Pascale. „Suntem într-o situaţie foarte serioasă. Numărul de cazuri creşte exponenţial şi paturile de terapie intensivă se umplu din nou”, a declarat Angela Merkel.”

16 ianuarie 2021: „Pe 16 ianuarie guvernul de la Paris a avansat mai devreme, de la ora 18:00, interdicţia de circulaţie pe timp de noapte. Între timp, media zilnică a noilor cazuri de COVID-19 a crescut de la circa 18.000 la aproximativ 20.000.”

18 martie 2021: „Orașele Paris și Nisa dar și un număr mare de regiuni ale Franței vor intra din nou în lockdown pentru o perioadă de o lună, în contextul unei creșteri puternice a numărului de cazuri de îmbolnăvire cu Covid-19 și în urma suprasaturării spitalelor, a anunțat prim-ministrul Franței, Jean Castex.”

În Europa, restricțiile dure au fost introduse în momentul în care specialiștii (acolo specialiștii sunt ascultați) și-au dat seama că evoluția pandemiei ÎNCEPE să fie una periculoasă. Când măsurile luate MAI POT avea afecte, pentru a nu se ajunge la blocarea sistemelor medicale și la decese inutile. Atunci când așa numitul R, numărul de reproducție R al virusului dădea semne că urcă.

Numărul de reproducție R ne spune numărul de pacienți infectați de la un singur caz. Când R este peste 1, epidemia crește, iar când R este sub 1, epidemia scade. Când R este 1, un pacient îmbolnăvește un alt om, epidemia crește, iar când R este sub 1, un pacient îmbolnăvește mai puțin de un om . Când R este 1,1, un om îmbolnăvește alți doi, iar când R este 1,2, un om îmbolnăvește alți 4. s.a.m.d

În momentul în care Boris Johnson anunța lockdown, în ianuarie, R depășise 1 și era în urcare. Tendința de creștere a fost încetinită, astfel că la sfârșitul lunii ianuarie R a coborât din nou la 1. Școlile nu s-au deschis decât la R de 0,8 iar contactele cu alte persoane când R a ajuns 0,7.

Franța a oprit circulația pe timp de noapte cu începere de la ora 18.00 în momentul în care R era 1,1, dar estimările arătau că va urma o creștere. Și așa a și fost. Începând cu luna februarie, R a fost în creștere, iar în 15 martie a ajuns la 1,18. Dacă nu ar fi fost introduse restricțiile dure, R s-ar fi aproapiat, probabil, de maximul de 1,5 din vara trecută.

În România, R a fost sub 1 până în 30 ianuarie. Dar era în creștere de pe la începutul lunii ianuarie, când era 0,87. Era momentul ideal să salvăm niște vieți, dar nu s-a făcut nimic, deși toată Europa era năpădită de varianta britanică a SARS-CoV-2. Pandemia creștea frumos și a dospit până la un R de 1,13, la mijlocul lunii februarie, apoi început să scadă. Este 1,07 acum. Asta au așteptat autoritățile. Să scadă, să vadă lumința de la capătul tunelului. Și abia acum au înăsprit restricțiile. Să poată zice: Vedeți? Am avut dreptate!

Mai bine mai târziu decât niciodată, nu? Dacă tendințele rămân aceleași, mai sunt 2 săptămâni de creșteri ușoare, după care lucrurile ar trebui să revină la normal. Un oarecare normal. Până atunci, Iohannis va mai rămâne în interiorul Palatului Cotroceni, să își pună straturile. Vă mai amintiți când l-ați vazut ultima oară, exceptând ziua în care s-a dus la plantat? A fost cu mult timp în urmă. Dar pregatiți-vă! Iese imediat, să se laude cu vaccinările și cum a trimis virusul la plimbare.

Săptămâna epidemiologică care tocmai s-a încheiat a fost prima, de la finalul lunii ianuarie încoace, în care evoluția s-a stabilizat. Creșterea numărului de cazuri, comparativ cu numărul total, este de 1,006, identic cu săptămâna trecută, iar rata de pozitivare a testelor prelucrate a coborât, de la 18,08%, la 18%. Prima scădere după 8 săptămâni. Numărul bolnavilor internați în spitale este încă în creștere iar al celor din secțiile de terapie intensivă este la valori record, dar și acestea urmează să scadă în 2 săptămâni.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Adauga comentariu