Istoricul Florian Bichir a explicat la Focșani criteriile alegerii lui Cuza: „E cartofor, bețiv, fumător. E aur. Ăsta îl punem, îl manevrăm”. Domnitorul a devenit un dictator, după ce alegerile se desfășuraseră „cu cuțitul la gât”

„MythBusters” la Focșani ieri, la un simpozion care s-a dorit o întâlnire cu istoria. La 160 de ani de la înfăptuirea Micii Uniri, mai multe personalități istorice au vorbit la Muzeul Vrancei despre Alexandru Ioan Cuza, figura centrală a Unirii. Printre ei, un bine-cunoscut istoric și un obișnuit al Focșaniului, dată fiind prietenia acestuia cu directorul Muzeului Vrancei și a simpatiei fățișe față de Marian Oprișan: Florian Bichir. Istoricul a lăsat la o parte frânturile de adevăr pe care fiecare dintre noi le-au învățat la școală și a vorbit fără perdea într-un speech intitulat „Alexandru Ioan Cuza - necesarul contemporan al timpurilor noastre”. Măcar nu a citit de pe foaie, cum au făcut-o primarul Cristi Valentin Misăilă și directorul Muzeului Horia Dumitrescu - vădit emoționat după înmânarea plachetei de cetățean de onoare al orașului.

Despre ce a însemnat Cuza și Unirea Mică au vorbit și profesorul universitar dr. Corneliu-Mihail Lungu, profesorul universitar dr. Gheorghe Sbîrnă și profesorul universitar dr. Ion Calafeteanu. Cum a început totul acum 160 de ani a explicat gradual lectorul universitar dr. Bichir.

„Și s-au gândit cele două tabere: Măi, pe cine să punem? - una dintre ele, filo-rusă. Și s-au certat încontinuu. Până la urmă au zis: Hai să punem pe unul neutru. Hai să îl aducem pe Cuza. E cartofor, bețiv, fumător. E aur. Ăsta îl punem, îl manevrăm. Și l-au ales. După care, au stat așa: Băi, ce-am făcut acum? Aveam unire, dar Marile Puteri au spus: Unire doar pe timpul lui Cuza. A domniei. Și după aia la București. Nici un moldovean nu a fost ales vreodată la București. Pe 24 nu țăranii făceau revoltă... A spune țărani și revoltă mi se pare un nonsens. Țăranul e conservator: el știe că e „a lui”: nevasta e a lui, glia lui... Masoneria românească - erau mai multe - a hotărât. Nu a avut niciun vot Cuza la București. Au intrat măcelarii și cu cuțitul la gât l-au votat pe Cuza. E singurul vot cinstit, dar sută la sută! (râsete în sală, dar și din partea unora dintre personalităților de la prezidiu).

Cu cuțitul la gât toți au spus: Băi, ce moldovean de treabă! Singurul vot în istoria poporului român în unanimitate! Cu cuțitul la gât sunt de acord cu orice, și cu soacra. Și s-a făcut Unirea. Cuza a reprezentat expresia unei elite de la 1848 românească. Nu e vorba că era sau nu nasol. Problema e că o elită s-a gândit: Ce să facem noi cu țara asta? Ce a făcut Cuza? Dincolo de faptul că a intrat în mitologie. Cuza a dat pământ, a făcut, a dres. Mamă ce a făcut! Ce a făcut Cuza? Sub Cuza începe corupția în România. Cezar Librecht, un escroc, pus director la Poștă, face și primul serviciu secret. Sub Cuza începe o dictatură. Pentru că omul a zis: Nu mă vreți? Păi nu aveți Unire. E pe timpul meu. El încalcă primele decizii ale Parlamentului, el dă primele lovituri de stat.

Îl numește - la propunerea lui Kogălniceanu, care avea aptitudini de asta „Măria ta, dă lovituri de stat” - Cuza rămâne în mentalul colectiv ca unul care a făcut Unirea. Dar el a fost ales de elite. Iar eu vă întreb pe dumneavoastră, care sunteți colegii mei, profesori de istorie: cum se face că un om care a venit cu un val uriaș de simpatie, cum se face că s-au împăcat toți și au zis „Băi, nu mai putem cu ăsta!”. În 7 ani să fii idolul românilor și să pleci ca ultimul... arestat din pat cu amanta, cu Maria Obrenovici... Cu cei doi copii, pe care îi luase.

Tinox, consulul francez de la București, informa Guvernul francez în 1862 că domnitorul Cuza se îndrepta spre Rusia, pregătindu-și abdicarea în favoarea principelui rus. În momentul în care elita românească și-a dat seama - Cuza se săturase, dar renunța în favoarea unui rus. De ce s-a numit Monstruoasa Coaliție? S-a strâns și a zis: ajunge! Și a fost un risc excepțional. Pentru că Unirea era pe perioada domniei sale. Și a fost un risc enorm pentru elita de atunci. Toți cei care l-au făcut mare, aceiași oameni care l-au numit, aceiași oameni l-au dat jos după 7 ani. Și a fost un risc, eu cercetez asta, fiind profesor la Academia Militară. Dacă Marile Puteri nu recunoșteau? Dimpotrivă, au și anunțat: Gata, Unirea nu  mai e valabilă”, a explicat istoricul Bichir.

Adauga comentariu