Istoria familiei Saligny a devenit o poveste necunoscută pentru focșăneni. Marele inginer român a căzut, astăzi, în uitare

Istoricul Florin Dîrdală ne spune astăzi povestea unei legături de peste un sfert de veac, poveste care, din păcate, nu a contat și nu mai reprezintă mare lucru  nici pentru focșănenii de astăzi. Este vorba de familia Saligny, despre care documentele aflate la Serviciului Județean Vrancea al Arhivelor Naționale consemnează, printre altele, că în registrul de botezați ai bisericii romano -catolice din Focșani pe anul 1854 este trecut cu numele de botez Leon Angheluș de Saligny, fiul lui Alfred de Saligny si Maria Zorska.

De fapt, nașterea a avut loc la Șerbănești, în fostul județ Tecuci, astăzi Galați, într-un han în care părinții săi se adăpostiseră, deoarece o ploaie torențială i-a oprit pe drumul către Focșani, unde fuseseră chemați de boierii locului pentru a deschide un pension destinat instruirii odraslelor lor.  Povestea spectaculoasă a primelor ore din viața viitorului inginer a fost relatată de nenumărate ori și este posibil să fie mai aproape de legendă decât de adevăr.

Se zice că în noaptea petrecuta la han, apele Siretului, ajutate de potopul dezlănțuit, au crescut așa de mult încât au intrat în odaia micuțului și au luat pătuțul acestuia pe sus, copilul fiind salvat în ultima clipă.    Indiferent de autenticitatea acestui moment , mitul respectiv l-a ajutat în carieră pe  Anghel Saligny parcă dinadins, el ajungând un redutabil constructor, in special  de poduri. Cel de Cernavodă uimește și astăzi, la peste 120 de ani de la inaugurare. In ceea ce privește hanul în care a venit pe lume,  aflăm  unele detalii despre locul naşterii lui Anghel Saligny din lucrarea  semnată de prof. dr. Ion Cioroiu și de dr. Adrian Pohrib, în ultimul număr al revistei „Confluenţe geografice – revista profesorilor de Geografie din judeţul Galaţi”.

 „Recent, la Serviciul Judeţean al Arhivelor  Naţionale Galaţi a fost descoperit un dosar care cuprinde o serie de documente, majoritatea din anul 1966, referitoare la demolarea unui imobil”. Era casa în care s-a născut Anghel pe 15 mai 1854 (stil vechi), în satul Şerbăneşti, astăzii cuprins în Lieşti, unde tatăl și mama sa însărcinată au fost surprinși de potopul unei ploi torenţiale. Modestă, aproape precum staulul în care s-a născut Iisus, căsuţa din paiantă (lut pe furci), construită în 1853, cuprindea numai două odăi de 179 mp, un chiler şi o magazie. Casa  „acoperită cu tablă neagră, cu şarpantă din lemn, tavan din scândură, podele din lut”, cu prispă joasă spre şosea, cu stâlpi din lemn era aşezată în centrul Lieştiului, la DN 25, aproape de biserică.

Casa, naţionalizată în 1948 de la Dumitru Secan, locuită apoi de chiriaşi, s-a părăginit. Autorităţile au decis demolarea ei şi, foarte rapid, pe 4 august ´66 ea era deja făcută praf, cu tot cu istoria sa, deasupra construindu-se în loc poşta, devenită apoi frizerie, croitorie etc. , recent, magazin. Foarte important este faptul că în dosar s-au descoperit trei fotografii ale casei din ´66, una având scris pe verso, cu cerneală albastră, o notă care atesta că acolo se născuse „marele geniu al ingineriei româneşti”.

Revenind la firul vieții din Focșani a lui Anghel Saligny, îl găsim elev la Gimnaziul „ Unirea”  în anul școlar 1868-1869, cu rezultate care nu anunțau tocmai pe marele specialist de mai  târziu, fiind evaluat  cu media 6,7, în timp ce despre fratele său, Alfons Saligny, se menționează că  a părăsit  această instituție școlară încă din  luna decembrie  1868. Părinții celor doi, care cumpăraseră o casă la Focșani în anul 1861 de la Stefan si Gheorghe Ignat, sunt amintiți în documentele timpului  că au deschis o scoală privată de fete , dar calea copiilor către „învățătura cea înaltă” i-a obligat să-i urmeze, așa încât, pe 15 septembrie 1872, cu petiția nr. 2161 către primarul orașului Focșani, fac cunoscut că își schimbă domiciliul la Berlin.  

Așadar,  atunci, familia Saligny  a părăsit  Focșaniul,  iar în anul 1878  a luat  sfârșit ultima  legătura cu orașul nostru, la acea dată  vânzând cu act autentificat la Tribunal, sub nr 413 din luna aprilie, casa din strada Săpunaru ,  pe care in anul 1975 mai multe instituții locale au identificat-o  și  au inclus-o,  sub noua adresă poștală, anume  strada Simion Bărnuțiu nr 9,  în lista monumentelor istorice,  datorită faptului că edificiul are o valoare memorială deosebită. Anume că acolo a locuit Anghel Saligny, unul dintre cei mai de seamă promotori ai progresului tehnic din țara noastră și fondatorul școlii de poduri și șosele din București. Si tot acum 4 decenii, autoritățile respective se lăudau că vor ridica un bust de bronz marelui inginer, dar  după cum se cunoaște acest lucru, nu s-a realizat nimic până în prezent. E bine, in schimb, că imobilul în care a locuit  cel mai mare inginer roman din toate timpurile  s-a păstrat, chiar dacă nu amintește în niciun fel de personalitatea lui Anghel Saligny, însă, poate cândva se va rezolva și acest lucru.

Sursa Foto: Vrancea Altfel

 

Adauga comentariu