INOVAŢIE PE JUSTIŢIE ÎN CLUJ: Liber la „şantaj” cu acordul procurorului DNA!

Ca o noutate absolută în materie de „justiţie”, procurorii Republici Autonome Cluj au mai inventat ceva: au dat o „rezoluţie” prin care au lăsat „în sarcina” preşedintelui CJ Cluj să-şi execute financiar corpul de funcţionari. Tişe "apreciază" dacă e cazul au ba. Dacă ăia nu-s cuminţi, Alin Tişe le poate flutura pe sub nas spectrul execuţiei „civile” în valoare de 13,5 milioane de lei. Funcţionarii care decid că nu mai vor „să facă balet printre legi” numai ca să-i mulţumească lui „pohtele” pe care „le pohteşte” vor avea de ales să scape cu plata – asta dacă nu cumva şi „plata” e tardivă şi inaplicabilă. Indiferent de situaţie, dacă vă prefaceţi că nu înţelegeţi, vă zic eu ce s-a mai întâmplat, dincolo de spălarea pe mâini cu levigat a procurorului DNA Cluj: este liber la şantaj cu acordul acestuia! Este liber la băgat pumnul în gura funcţionarului public cu rezoluţie de la procuror!

Din patru sau cinci plângeri penale, care se constituiau în tot atâtea dosare penale, după ani grei de „muncă” „pe brânci”, procurorul DNA Cluj practic le-a comasat şi a clasat faptele penale – el nu este vinovat nici măcar de tergiversare! A clasat, dar nu înainte de a găsi nişte vinovaţi cărora să li se poată imputa nişte pagube. Care pagube nu prea sunt cele constatate prin expertize şi, în nici un caz, nu sunt imputabile numai celor „găsiţi” „vinovaţi”.

Ca să înţelegeţi faza cu „comasarea”, pe plângerile penale pe care s-a adunat praful în sertarele procurorilor Republicii Autonome Cluj, apăreau nume ca Emil Boc, Sorin Apostu, Alin Tişe, Vereş „Ţiganu”, Anna Horvath, Ioan Oleleu, Horea Uioreanu, Ioan Bene, Gheorghe Funar şamd – adică nume cu greutate ale acestui judeţ. Gunoaiele Clujului au uns cariere politice, iar procurorii DNA Cluj s-au jucat de-a alba-neagra cu informația aceasta.

Emil Boc, de exemplu, se hărnicea să-i spună lui Mihai Seplecan, pe atunci preşedinte al CJ Cluj că nu-i nici un bai dacă pune gunoaiele Clujului pe neterminata Celulă I a Centrului de Management Integrat al Deşeurilor. Era anul 2015, iar Emil Boc, când Seplecan se plângea că e faptă penală ce i se cere, îi spunea (aproximativ): „Maestre, mergem împreună la Gherla, dacă e ceva. Lasă că se va găsi cineva să ne aducă şi nouă chiftele”.

Tişe a trimis documentaţia pentru banii europeni ai CMID fără ca aceasta să fie completă, fără semnătura lui Apostu – că se urau de moarte. Practic, banii europeni luaţi, pe care i-am şi returnat cu brio, au fost obţinuţi prin acte incomplete, undeva la limita dintre fals şi uz de fals. Numai Tişe ştie ce a negociat cu primarul din Feleacu pentru terenul impropriu pe care s-a decis să facă CMID. Dar avea nevoie de acel teren în vecinătatea rampei de deşeuri a binefăcătorului său, Vereş „Ţiganu”. Acolo trebuiau acoperite fapte făcute în zeci de ani, nişte „neconforme” cu legea din care s-au uns carierele şi averile politice ale Clujului. Aşa că, s-a pornit, cu bună ştiinţă, o lucrare pe un teren impropriu într-o zonă în care se ştia foarte bine că se pune în pericol sănătatea şi viaţa locuitorilor din Apahida şi Sânnicoară. Dar ce contează câteva mii de „puleţi” când procurorul DNA Cluj a ştiu, dintr-un condei, de exemplu, să facă inexistente depuneri ilegale de deşeuri în zonă în valoare de 10 milioane de euro?!

Anna Horvath, fostul viceprimar al Cluj-Napoca, atât de curentată pentru nimic de către SRI şi DNA Cluj, numai ea şi procurorii care i s-au mai uitat prin cariera de la „Mediu” ştiu ce hârtii neconforme realităţii o fi eliberat pe când era „ecologista” şefă a Clujului. Pentru toate mizeriile cu deşeurile Clujului, nimeni de la „Mediu” nu ştim să fi fost chemat să dea cu subsemnatul – ceea ce este suspect. Lăcomia lui Uioreanu, de mânuţă cu cea a lui Bene, sunt artizanele dezastrului cu „lucrările malefice”, cu substituirea de pământ de la CMID şi ducerea acestuia la pista Aeroportului Internaţional Cluj şamd.

Dar cel mai suspect în această afacere este faptul că Mihai Seplecan, pe atunci șef al Consiliului Județean Cluj, împreună cu aparatul de specialitate al instituției clujene, cel care acum e la cheremul actualului şef al CJ Cluj, Alin Tişe, a solicitat audiență Laurei Codruța Kovesi, fosta şefă a DNA și şefei DNA Cluj, Anca Mărincean, pentru a pune la dispoziția organelor competente ale statului acte și dovezi cu privire la furtul a milioane de euro din banul public. Ei bine, aceste adevărate "doamne de fier" ale anticorupției i-au tratat cu ignorare. Și nu o dată, ci de patru ori. Sunt patru hârtii oficiale de cerere în audiență din partea unui ordonator principal de credite și nici măcar un răspuns de “hai siktir, mă dragă, nu prea ne interesează”!

Mai mult, văzând că anticorupția este mai interesată de găinării și nu de devalizări de milioane de euro, în anul 2015, Mihai Seplecan și aparatul de specialitate al Consiliului Județean Cluj au pus pe hârtie toate faptele și au dat curs la trei denunțuri penale. Cu privire la cum s-au depus clandestin deșeuri în valoare de 10 milioane de euro pe rampa de la Pata Rât; cu privire la cum s-au dat bani pentru ecologizarea rampei de la Pata Rât în anul 2005, dar numai banii s-au ecologizat; despre cum s-au depus deșeuri ilegal pe pământurile oamenilor din jurul rampei – de a ajuns acea rampă de la 8,5 hectare, la 20 de hectare și multe alte matrapazlâcuri făcute la Centru de Management Integrat al Deșeurilor, la investițiile pe drumurile județene, la Cluj Arena șamd. Inclusiv furtul de pământ de la CMID, care acum li se impută funcţionarilor CJ Cluj! Să tot faci lucrări pe denunțuri penale care au rămas la stadiul de hârtie de șters la dos încă din 2015!

În plus, neţinând cont de procesele aflate pe rol dintre beneficiarul CJ Cluj şi constructor, inclusiv la Curtea de Arbitraj de la Paris, procurorul DNA Cluj face poezie rechizitorială şi condamnă „conduita membrilor echipei de implementare a proiectului SMID Cluj, şi implicit a Beneficiarului, care nu au acţionat prompt în vederea ieşirii din situaţiile litigioase, nu au luat măsuri în timp util şi cu eficienţă, nu au pus în aplicare măsurile prevăzute în cuprinsul expertizelor, nu au sancţionat eventuala rea­credinţă sau culpă a părţilor contractante”.

Adică funcţionarii CJ Cluj care au „sancţionat” prin denunţuri penale evidenţa şi nu „eventuala rea­credinţă sau culpă a părţilor contractante”, denunţuri cu care procurorii DNA Cluj s-au şters la simandicosul dos, se fac vinovaţi de „conduită”. Mă întreb dacă aveau batistuţa curată la ei, cordeluţa în păr, matricola pe piept şi unghiuţele tăiate...

În orice caz, de la conduită, la prejudiciul de 13,5 milioane de lei, imputabil dacă vor muşchii („la latitudinea”) preşedintelui CJ Cluj, a fost doar un pas. Mic pentru procuror, mare pentru Justiţia românească. Ce poate fi mai frumos pentru un politician să poată arăta funcţionarului recalcitrant o „rezoluţie” a unui procuror DNA? „Faci sau te execut”?

Şi, gata!

PS: Ziar de Cluj a făcut cerere la DNA pentru a obţine, la modul anonimizat, rezoluţiile acestui dosar şi ale altora care au fost în munca de clasare a harnicilor procurori DNA Cluj cu privire la activitatea CJ Cluj. Voi reveni atunci şi cu alte chestiuni care mie mi se par mizerii de nedescris, muşamalizări greţoase de fapte. Ca, de exemplu: dai bani ca procuror DNA pentru o expertiză, constaţi prejudiciul şi faptele penale, cel puţin aşa te lauzi public, apoi clasezi dosarul. Bravo!

Adauga comentariu