Focșănean acuzat că a perturbat ședința de judecată și a hărțuit un magistrat: „Ne mai vedem noi, puștoaico!”. În urmă cu 9 ani, acesta era în vizorul procurorilor pentru evaziune fiscală și spălare de bani, dar a fost achitat

Scandal în toată regula în una dintre sălile de judecată al Judecătoriei Focșani, incident în urma căruia un bărbat a fost trimis în judecată pentru trei infracțiuni. Inițial, ancheta a pornit după două zile de la incident, fiind analizată infracțiunea de ultraj judiciar, după care urmărirea penală a fost extinsă și cu infracțiunile de încălcare a solemnității ședinței și hărțuire. Inculpatul, originar din Focșani, a fost considerat un element periculos de către procurori, dispunându-se ca acesta să fie plasat sub control judiciar.

Incidentul a avut loc pe 18 noiembrie, chiar în sala de judecată în care se afla judecătorul D. G., situată la primul etaj al instanței. Acum inculpat, pe atunci focșăneanul se judeca în acea sală cu Poliția Locală, într-un dosar civil. Și, potrivit celor relatate ulterior, nemulțumirea acestuia a pornit de la faptul că dosarul său a fost strigat după cele în care intrau și avocați. În plus, când a fost apelată cauza sa, D. A. i-ar spus scurt judecătoarei că se va interesa la Consiliul Superior al Magistraturii cum a devenit dumneaei magistrat, dat fiind că anterior aceasta a lucrat într-o strucură a MAI.

Astfel, se reține că inculpatul a manifestat un comportament necorespunzător și sfidător la adresa instanței, în sensul că a adresat cuvinte și gesturi jignitoare, perturbând activitatea de judecată și solemnitatea ședinței. Martorii spun că în sală s-au putut auzi exprezii ca „ne mai vedem noi, puștoaico”, ba chiar un avertisment potrivit căruia dumnealui este „cel mai periculos om din 20 de țări”. Mai mult decât atât, focșăneanul este acuzat că în acea zi a pândit-o pe aceeași judecătoare prin preajma instanței și chiar a vrut să intre în incintă după ora 16.00, când a fost oprit de jandarmi.

Ulterior, spun martorii, acesta ar fi staționat cu mașina în fața instanței, cu farurile aprinse pe avarii, fapt care i-a provocat judecătoarei o stare de temere. Acest aspect a fost confirmat chiar de magistrat, care a luat decizia de a merge la sediul IPJ pentru a depune o plângere. Nu singură, ci însoțită de unul dintre jandarmi. De altfel, judecătoarea a precizat că și în zilele următoare era anunțată că inculpatul dădea târcoale instanței, fapt pentru care era nevoită să le ceară ajutorul jandarmilor, care o însoțeau la ieșire.

Varianta focșăneanului a confirmat o parte din cele reținute. Astfel, acesta a confirmat că a avut termen la completul prezidat de partea vătămată, însă a arătat că nu a iscat niciun scandal. Pur și simplu, când i-a înmânat judecătoarei dovada achitării taxei de timbru din dosarul său civil aceasta a început să țipe și l-a amendat cu 100 de lei. Acesta a mai povestit că a fost sancționat în cascadă de aceeași judecătoare, cu 200 și 300 de lei, însă nu pe motive întemeiate. A povestit acesta și aspecte legate de așa-zisa amenințare, anume că a vrut să facă o glumă cu judecătoarea, cum că dumnealui i se spune „mafiotul” și că a câștigat 20 de dosare penale. În dosar se reținuse și că inculpatul s-a întors cu spatele la judecătoare chiar în sală, însă focșăneanul a explicat că nu a fost o dovadă a sfidării instanței, ci că, pur și simplu, în alte țări acest gest înseamnă că recuzi instanța. Și despre faptul că s-a învârtit pe lângă sediul instanței ore bune în acea zi a avut o explicație, anume că dorea să vorbească cu unul dintre jandarmii aflați în dispozitiv la Palatul de Justiție pentru a-l propune martor în plângerea pe care dorea să i-o facă la CSM judecătoarei.

După scandalul din instanță, judecătoarea s-a abținut în dosarul civil al focșăneanului. Ulterior, pe 6 decembrie, acțiunea sa, formulată „în contradictoriu cu Poliţia Locală a Municipiului Focşani, având ca obiect plângere contravenţională”, a fost respinsă.

Trei ani de procese

În dosarul penal, procurorii au reținut că acesta nu are ocupație și că ar avea antecedente penale în străinătate. Cu toate acestea, antecedentele din străinătate nu au fost dovedite în urmă cu câțiva ani, când același inculpat era judecat pentru evaziune fiscală și spălare de bani, dosar în care a fost achitat definitiv. În vara anului 2011, procurorii s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul că acesta ar fi achiziționat diverse cantități de produse cosmetice și îmbrăcăminte, bunuri care proveneau din furt. Mai departe, procurorii au reținut la acea dată că focșăneanul a vândut bunurile respective și nu a plătit niciun leu la bugetul de stat din toate acele venituri obținute timp de mai mulți ani.

La tribunal s-a dispus achitarea acestuia, pe considerentul că „nu s-a făcut dovada provenienței bunurilor identificate de către organele de cercetare penală la locuința inculpatului și nu s-a făcut dovada împrejurării că inculpatul cunoștea proveniența acestor bunuri în sensul că acestea proveneau din săvârșirea unor infracțiuni.

Inculpatul se deplasa în străinătate împreună cu persoane care aveau o situație materială dificilă și le punea să fure bunuri din diferite magazine. Pentru aceste servicii inculpatul le plătea acelor persoane sume modice. Bunurile provenite din furt erau aduse în România, depozitate în locuința acestuia și vândute apoi de inculpat către diferite persoane obținând câștiguri importante. ...în perioada 2004-2011 acesta nu a achitat sume de bani către bugetul de stat, nu apare încadrat la un loc de muncă”, se reținea în motivarea preluată de Rolii.

Dosarul la acea vreme a fost unul de răsunet, inculpatul a fost reținut și au fost efectuate percheziții, fiind găsite 2.904 de produse, de la obiecte de îmbrăcăminte și încălțăminte, până la parfumuri sau cosmetice, din care 292 aveau sistemul antifurt. Apărarea a fost că inculpatul s-a deplasat în diverse perioade de timp în țări din Uniunea Europeană de unde a achiziționat legal bunurile, urmărind reducerile și că „se deplasa personal ori trimitea bani altor persoane care se aflau deja în țările respective pentru a cumpăra bunuri și apoi le trimitea în România”.

S-a făcut referire în motivele apel că au fost sume mari de bani, însă nu a fost vorba decât de 15.000 euro, sumă care nu poate fi apreciată ca fiind considerabilă. S-a arătat că persoanele sustrăgeau bunuri din țările respective însă nu există la dosar nicio hotărâre sau adresă a vreunei instanțe din țările respective sau măcar vreun cazier al respectivelor persoane din care să rezulte că au fost condamnate. nu s-a putut dovedi că bunurile care au fost găsite la locuința inculpatului ar fi provenit din furt”, se mai arată în sursa citată.

Atunci când s-a judecat apelul din acel dosar, focșăneanul a acuzat procurorii că i-au fabricat dosarul și că „au fost falsificate și actele de la Interpol”, astfel că „a depus cazierul de la Amsterdam și a făcut dovada că nu are probleme cu legea. A fost incriminat ca fiind hoț și infractor cu toate că nu este vinovat. S-a făcut acest dosar pentru că este o persoană cunoscută”, au fost câteva dintre susținerile reținute în motivarea preluată de Rolii.

În mod corect prima instanță a dispus achitarea inculpatului pentru infracțiunea de spălare de bani. Pentru infracțiunea de evaziune fiscală s-a dispus încetarea urmăririi penale față de inculpat, întrucât acesta a achitat prejudiciul în sumă de 36.570 lei, fiindu-i aplicabilă o sancțiune cu caracter administrativ, respectiv 1.000 lei amendă.

Existența unor produse cu sisteme antifurt pe ele, nu conduce la ideea că acele bunuri sunt furate, atât timp cât nu există vreo interdicție expresă în materie comercială de a fi tranzacționate bunuri cu astfel de sisteme.

De asemenea, declarațiile martorilor care au cumpărat diverse produse de la inculpat nu pot dovedi în vreun fel existența infracțiunii de spălare de bani, neavând legătură cu conținutul acesteia. În ceea ce privește faptul că inculpatul nu figurează cu venituri înregistrate sub aspect fiscal, acesta a declarat că încă din anii 2002-2003 a muncit în țările din Vest și din Orient”, se arăta în motivare.

Cauza a fost soluționată definitiv în aprilie 2014, când Curtea Supremă a luat act „de retragerea recursului declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi împotriva deciziei penale din 29 octombrie 2013 a Curţii de Apel Galaţi, Secţia Penală şi pentru Cauze cu Minori”.

 

Adauga comentariu