Fermierii din Vrancea încă se tem să se asocieze. Ei trebuie să se lupte cu propriile mentalități învechite dar și cu rapacitatea guvernanților!

Legea cooperației agricole – 566 din 2004 -  a dat șansa multor fermieri să se asocieze, devenind astfel competitivi pe piața produselor agroalimentare. Și totuși, ce s-a întâmplat până în 2004? Specialiștii Direcției Agricole Vrancea recunosc că în Vrancea, dar și la nivel național, până în 2004 nu existau forme concrete de asociere, ci doar asociații de producători, atâtea câte erau, și obștile sătești.

Greu, foarte greu au înțeles țăranii vrânceni (ca toți cei români) că asocierea este singura posibilitate de a supraviețui pe noua piață de desfacere, deschisă generos după 1989 tuturor produselor posibile, deci și celor agroalimentare.

Speriați de termenul de cooperativă, ales neinspirat de cei care le prezentau abia născuților fermieri șansa asocierii, oamenii s-au lăsat convinși cu dificultate. Abia din 2004, atunci când a apărut un act normativ clar privind cooperația agricilă, fermierii au început treptat să se asocieze. Chiar și în aceste condiții, legea nu a ieșit „pe piață” așa cum a fost gândită de specialiști. Actul normativ a fost elaborat de câțiva profesori universitari de la Iași într-o formă cât mai atractivă pentru producătorii agricoli și crescătorii de animale.

Acesta, așa cum fusese gândit inițial, oferea o serie de facilități pentru fermierii care doreau să se asocieze: sprijin financiar din partea statului la organizare, scutirea de impozit în primii cinci ani de la înființare și scutirea de taxa la export. Din păcate, aceste prevederi foarte încurajatoare pentru fermieri au fost scoase, prevalând nevoia guvernanților de instituire a unor noi taxe și impozite.

Odată cu apariția Legii 566/2004 au început să se constituie și cooperativele. Anii ai trecut, lumea a devenit mai informată. Vrancea devenea al doilea județ din țară ca număr de asociații. Între 2004 și 2016 noul act normativ a facilitat (așa cum a putut) înființarea a 23 de cooperative, toate cu ajutorul defunctei Camere Agricole. Din nefericire legea nu corespundea pe deplin nevoilor fermierilor români, ci copia tipare care, desigur, dădeau rezultate în alte state. Mamă, ce ne-a mai plăcut plagiatul!

 În același interval de timp au rămas în conservare (practic desființate) 12 coooperative agricole care așteaptă să fie repuse pe picioare. Cele care mai sunt activează în domenii diferite: apicultură (4), legume și fructe (4), viticultură (4), creșterea bovinelor (2) și mixte, pe cultura cerealelor.

„Să ținem cont că, de la început, Legea 566 din 2004 nu a fost gândită așa cum trebuie, nu a ținut cont de nevoile producătorilor agricoli români. Au fost adoptate niște modele luate din alte țări, cum ar fi Franța și Italia, tipare care nu s-au potrivit deloc la ceea ce se cheamă arealul agricol din România. Pe cale de consecință, legea a suportat noi modificări în 2017, modificări care priveau TVA-ul plătit de producători dar și alte avantaje pentru cei care se asociau”, ne-a spus Carmen Popescu, specialist în cadrul Direcției Agricole Vrancea.

Așa că proaspetele modificări legislative ar trebui să dea un nou avânt constituirii de forme asociative în rândul fermierilor din Vrancea. Din 2004 Timpul le va lămuri pe toate. În momentul de față, cooperativele agricole au între 5 și 15 membri, ceea ce însemnă că la nivelul întregului județ sunt asociați cam 250 de fermieri, un număr modest dacă ne gândim că în Vrancea există peste 400 de fermieri mari și mici.

 

Adauga comentariu