Doi meșteri populari vrânceni au primit titlul de „Tezaur Uman Viu”. Ei sunt Șerban Terțiu, cunoscut pentru măștile sale, și Pavel Caba, sculptor în lemn, ambii din Nereju

Ministerul Culturii și Identității Naționale a acordat titlul de „Tezaur Uman Viu” unor meșteri populari din Vrancea. Este vorba de Șerban Terțiu și Pavel Caba din comuna Nereju. Inițial, în anul 2016, Centrul Cultural Vrancea îl propusese pentru acest titlu și pe coregraful Ștefan Harabagiu, însă Comisia Națională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, organismul care hotărăște cine primește această titulatură, a considerat altfel.


Titlurile au fost acordate pe baza documentației puse la dispoziție de Centrul Cultural Vrancea care are o arhivă bogată de înregistrări și fotografii document, toate acestea susținând valoarea inestimabilă a meșterilor populari. Șerban Terțiu a rămas, poate, unicul meșter popular din Munții Vrancei care făurește măști artizanale tradiționale din lemn sau piele. Lucrările sale pot fi admirate la Muzeul Țăranului Român din București, Muzeul Astra din Sibiu, în colecții din străinătate dar și în cadrul festivalurilor sau târgurilor populare din toată țara.


 Arta confecționării măștilor se pierde în negura timpurilor, trăgându-se din vremea dacilor, Șerban Terțiu învățînd-o de la tatăl său, Pavel, care o prinsese de la moșul său, Ursu. Pavel Caba confecționează instrumente muzicale tradiționale de suflat, fiind totodată și un sculptor în lemn de mare talent.


„Tezaure Umane Vii” a pornit ca o inițiativă UNESCO pentru salvgardarea, păstrarea și transmiterea patrimoniului cultural imaterial. Acesta vizează, pe de o parte, creșterea gradului de recunoaștere și vizibilitate a păstrătorilor și transmițătorilor elementelor de patrimoniu cultural imaterial în cadrul comunităților din care fac parte, al specialiștilor și al publicului larg. Pe de altă parte îli dorește identificarea acelor persoane care, făcând dovada caracterului excepțional al performării, sunt capabile să transmită un anumit element de patrimoniu imaterial, în forma și cu mijloacele tradiționale nealterate, contribuind astfel la asigurarea viabilității acestuia”, se arată pe pagina de Facebook a Centrului Cultural Vrancea.

 

Adauga comentariu