Din cenușa istoriei. Reprezentantul Guvernului în teritoriu: de la staroste la prefect. „Cel dintâi staroste citat de cronici este unul numit Stan, la 1526”

Județul nostru a fost întotdeauna un punct important pe harta țării, din cele mai vechi timpuri. Firește, pe atunci se numea Putna, iar de aici plecau oameni cu adevărat valoroși, chiar dacă meleagurile natale erau la fel de sărace. E drept, vremurile erau altele, cerințele erau mai puține. De fapt nu cerințele, ci posibilitățile. Pentru că strămoșii actualilor vrânceni cereau cam aceleași lucruri: condiții de viață mai bune, drumuri, școli etc. Dacă ne uităm în urmă, nici situația politică nu era foarte diferită. Și atunci funcțiile ne-elective erau schimbate ca șosetele. Spre exemplu, în contextul acestei noi schimbări la Prefectura Vrancea, haideți să ne uităm la situația de acum mai bine de 400 de ani.

O evidență sută la sută exactă este greu de obținut, dat fiind că vorbim de perioade cuprinse între 1500 - 1950, când apare o nouă Lege de raionare administrativ- teritorială. Actul normativ poartă numărul 77/1950 și prevede în cuprins că judeţele se desfiinţează. Automat dispar prefecții, iar împărțirea pe județe reapare în 1968.

În 1688, 1882, 1926 și 1940 au fost nu mai puțin de 4 prefecți de Putna, iar câte trei în anii 1866, 1732, 1866, 1871, 1919, 1920, 1933 și 1945. În cei mai mulți dintre ani s-au succedat însă câte doi prefecți. O altă situație aparte este cea a lui N.N. Săveanu, care este numit prefect de mai multe ori, în timp ce Clucerul Zaharia apare pe listă în 1688 și 1690, iar Theodor Ienibace este prefect în 1910 și 1921. Cei mai longevivi pare că au fost Ursu Vartic, Medelnicerul Crupenschi, vel logofătul Pătraşco sau Enache Pruncul. Cu toate acestea, nu este exclus ca în aceste perioade Putna să fi avut și alți staroști/prefecți.

Multă vreme Ţinutul Putnei a fost cârmuit de un staroste, care avea puteri administrative şi militare, ca şi starostele de la celălalt hotar al Moldovei, de la Cernăuţi. Starostele Putnei poruncea şi vornicului de Vrancea cât şi panţirilor acestuia, un fel de paznici ai hotarului de la Apus. Cel dintâi staroste citat de cronici este unul numit Stan, la 1526. Starosti de Putna au fost şi cronicarii Moldovei Miron Costin, Ioan Neculcea, apoi Paharnicul C. Sion etc. De la Cuza Vodă, şeful administrativ al Putnei capătă numele de prefect”, se arată în Monografia județului Putna.

Potrivit unor informații care apar în această sursă, precum și în Cronicile Vrancei, „staroştii şi  prefecţii care au condus destinele acestor locuri din negurile istoriei şi până la anul 1950” sunt:

Stan - 1526 (sau 1940)

Dan Golia - 1572

Broştiog - 1584

Drăguţul Bogdan - 1600 (unele surse 1700)

Grigore Bucium, Iacomi - 1619

Solomon şi Arvat - 1620

Dumitraşco Ştefan şi Rusu Vartic - 1621

Pitarul Bejan Gheuca şi Vel logofătul Pătraşco - 1661

Doni Vătafu - 1679

Dima - 1679-1684

Ilie Drăguţescu - 1686

Dima - 1687

Zaharia Cruceru - 1688 (1690 unele surse)

Miron Costin, Manolache Ruset - 1688

Nicolai Vintura  Biv-Vel Căminar - 1692

Spătar Savin - 1695

Medelnicerul Crupenschi - 1712

Ioan Neculce, Luca Biv-Vel Clucer, Costache Turcu - 1732

Spătarul Costache Razu - 1734

Aga Lupul - 1742

Stolnicul Constantin Palade - 1748

Crisoverghi (Hrisoverghi) - 1755

Ioniţă Palade - 1756

Paharnicul Grigoraş Leon - 1765 (1766)

Iacu Razu - 1777

Paharnicul Manolache Cuza - 1777-1778

Iancu Razu Biv-vel Spătar - 1780-1783

Paharnicul Grigoraș Leon - 1785-1787

Logofăt Scarlat Manu - 1799 (1803)

Enache Pruncu - 1803 (1816)

Dumitrachi Plagino - 1814

Spătarul Teodor Balş, Postelnicul Costachi Țigara - 1816

Vasile Milcescu - 1818

Dăscălescu - 1821

Nicolae Tudor Sameş - 1822

Săndulescu Stamatin - 1823

Postelnicul Mihalache Racoviţă - 1823-1824

Logofăt Alecu Balş, Paharnicul Constantin Sion - 1829

logofătul Alecu Balş - 1831

Iordache Pruncu - 1842

C. Dăscălescu - 1846 (1847)

Iordache Pruncu - 1848-1861

C. Grădişteanu, N. Al. Iacovache, A. Rachtivan - 1866

Panait Tufelcică, C. Tătăşescu - 1867

N I Constantinescu, A. Vârnav Liteanu - 1868

C. Robescu - 1870

D. Cioranu, C. Dăscălescu, D. Nicolaide - 1871

Remus Oprean, F. Robescu - 1876

V. Mitrea - 1879

Handoca - 1881

Grigore Bălănescu, Constantin Gâţă, G Pruncu, D. Rotta - 1882

Al. A. Plagino, Nicolae Săveanu - 1886

Ion C. Prodan, D. Rotta - 1888

D. Nicolaide - 1889

Ion Georgescu, I. C. Robescu - 1890

V. Genti, D. Nicolaide - 1891

I. Ciurea - 1893

C. A. Cotescu, D. Capeleanu - 1895

I. Munteanu, Petre Slăvescu - 1896

Vasile Apostoleanu - 1899

N.N. Săveanu - 1901 (1899)

Ion C. Pastia, N. N. Săveanu - 1902

C. Constantinescu  - 1904

George Em. Bogdan - 1905

Aguletti - 1906

N. N. Săveanu - 1907

I. Panaitescu - 1908

I. P. Rădulescu, Theodor Ienibace - 1910

I. Macridescu - 1914

Anton Alaci - 1915-1918 (Prefectura Românească de la Sascut), Rudolf Gheorghiu  - 1918 (Prefectura sub ocupaţie germană Focşani)

Gh. Marosin, Chiriţă Mihai, I. Petrescu Dâmboviţa - 1919

Ştefan Ferhat, Marin Simionescu Râmniceanu - 1920

G.Panfil - 1920-1921

Th. Th. Ienibace - 1921

N. D. Chirculescu, V. Mamigomiam - 1922

G. Gavriliu - 1923-1925

Anton Alaci - 1925-1926

I. P. Rădulescu, Aurelian Chiţulescu, I. Em. Sărăţeanu - 1926

Stere Costescu, Ignat Pascu -1927

Ioan P. Ioan - 1928-1930

Alexandru Alevra - 1931

Jean Stoenescu Dunăre - 1932-1933

Gh. Gavriliu - 1933

Vasile  Țiroiu - 1934-1937

V. Stănescu - 1937

I. Arbore - 1938-1939

Vasile Ionescu, I. Petrescu - 1940, Eduard Costano - sept. 1940

Petre Gr. Ţocu - septembrie 1940 –febr 1941

Emil Procopopiescu, V. Rusenescu, Mihail Papadopol, Panaite N. Pavlu - 1941-1942

Panaite N. Pavlu - 1942-1944

Hagic Boos - 1944 - martie 1945

Colonel T. Botez - martie- iunie 1945

Constantin Chele - iunie –noiembrie 1945 -1946

Octav Vasiliade - 1947

Alexandru Martin - 1947-1948

Chical Ferdinand - 1949-1950 prefect şi preşedinte al Comitetului Provizoriu.

*Ne cerem scuze pentru eventualele neconcordanțe.

Sursa Foto: Focșani Vechi

Adauga comentariu