De ce să refuzăm? De ce nu?

Să îmi fie rușine. Nu am știut că domnul notar Vrabie a demolat Casa Căsătoriilor fără ca proiectul privind schimbul de terenuri să fi trecut luna trecută. Pur și simplu nu mi-am putut imagina așa ceva, cum să refuzăm? Până la urmă, ce e drept e drept: clădirea e a dumnealui, a dat bani frumoși pe ea (depinde pe cine întrebi), prin urmare care e faza? Faza e că, în opinia mea, oricine altcineva - din alt mediu, mai puțin roșu - ar fi încercat așa ceva cu clădirea proprietate, nu ar fi reușit. Și, pe de altă parte, tot angrenajul acesta de susținere dă un pic de bănuit. Cum au sărit ei portavocile în apărare... chiar și cei care nu sunt PSD, ci doar afiliați sau...

Un pic ciudat. Ca și siguranța cu care Cătălin Vrabie a subliniat în mai multe rânduri în cadrul ședinței de luna trecută că toate actele sunt „la mapă”. Poate mapa pe vremea dvs, când erați consilier, cuprindea documentele importante. Acum, vremurile s-au schimbat. Așa, doar de dragul discuției, îmi permit să subliniez că „la mapă” nu era mai nimic. Eu una am căutat, că sunt printre jurnaliștii care citesc fiecare hârtiuță. Era proiectul de hotărâre, planurile suprapuse, raportul - aproape copy-paste după cererea domnului notar Vrabie și cererea dumnealui - pagina 1, în dublu exemplar. Nu știu dacă era suficient. Se pare însă că nu

Și, pentru că lipseau multe documente, întrebarea - firească - a fost „de ce?” Adică de ce nu era planul clădirii care va „renaște”, de ce nu erau avize? Așa, logic că te întrebi ce e în spatele unui proiect. Acum, ca să stingem discuțiile în fașă, nu am nicio agendă secretă. Nu am vreun plan de răzbunare, nu sunt în slujba vreunui politician - din fericire. Nici măcar nu m-am căsătorit în clădirea care acum nu mai există. Doar mă întreb: dacă nu e nimic de ascuns, de ce nu facem ce e de făcut pe față? De ce abia pentru această ședință au fost puse anumite documente în spatele proiectului? Doar ca să facem circ, am înțeles. Că, uite, cei care se opun sunt doar răuvoitori. Or fi, nu zic nu. Nu cred totuși că - așa cum s-a exprimat domnul primar la ședința trecută - e vorba de „Legea talionului, ochi pentru ochi, dinte pentru dinte”. Cred că e vorba de respect. Părerea mea.

Adauga comentariu