Cum s-a implicat SRI într-unul din dosarele instrumentate de DNA, judecate în Vrancea. „Singurul abilitat să facă cercetări este procurorul sau organul de urmărire penală, și nu ofițerii militari ai SRI”. Documente

Tribunalul Vrancea va analiza implicarea Serviciului Român de Informații într-un dosar instrumentat de Direcția Națională Anticorupție - Serviciul teritorial Galați, în măsura în care i se vor pune la dispoziție mai multe documente solicitate de către unul dintre avocați. Discuția a avut loc în cadrul procesului în care fostul președinte al Consiliului Județean Brăila este judecat pentru fapte de corupție, alături de directorul economic al instituției, dosar care se judecă de aproape 3 ani. Avocatul Dominic George Pop, apărător al inculpatei Alina Daniela Rusu, a explicat că lămuririle pe care le dorește sunt cu atât mai importante cu cât „singurul abilitat să facă cercetări este procurorul sau organul de urmărire penală, și nu ofițerii militari ai SRI. Dacă se va confirma suspiciunea potrivit căreia SRI a influențat urmărirea penală, atunci va exista o nulitate absolută, care poate fi invocată în orice moment al procesului penal”.

O serie de activități descrise în protocol sunt de natură să înfrângă dreptul la un proces echitabil, respectiv procedura prealabilă de cercetare într-o zonă inaccesibilă”, s-a susținut la termenul de judecată în care avocatul Dominic, în apărarea clientei sale, a pus punctul pe „i”. Adică punctul pe Protocol, în baza căruia s-au desfășurat anumite activități. De unde știe? „DNA, cu ocazia trimiterii în judecată, a explicat că procurorii au beneficiat de sprijin din partea Serviciului Român de Informații”. Acum, că protocolul încheiat între DNA și SRI a devenit public, la fel de public ar trebui să fie și informațiile din acest caz, aplicat.

Așa că a formulat o solicitare, la care DNA trebuie să răspundă într-un timp cât mai scurt, conform directivelor trasate de judecătorul cauzei. DNA a încercat să explice că cererea nu este fondată, în condițiile în care această discuție trebuie făcută în camera preliminară, iar exemplele pe care le dăduse avocatul erau din spețe în care Protocolul produsese efecte. Mai mult decât atât, a promis reprezentantul DNA, „în cazul de față nu s-a aplicat sub nicio formă”. Opinia instanței a fost însă de neclintit: „dispune ca reprezentantul parchetului să răspundă în măsura în care are la dispoziție toate elementele necesare”. Cu toate acestea, judecătorul cauzei a subliniat că „își rezervă dreptul de a reformula/cenzura întrebările/răspunsurile, în funcție de notele care se vor depune la dosar”.

Punctele sensibile

În susținerea cererii sale, avocatul bucureștean a punctat că „toate aceste dispoziții protocolare constituie tot atâtea intervenții proactive ale SRI în instrucția cauzei, fiind intrinsec legate de efectuarea actelor de cercetare penală de către organul de urmărire penală, orice activitate descoperită, examinare și evaluare a probelor intrând în obiectul urmăririi penale, motiv pentru care este firesc ca participanții procesuali din prezenta cauză să fie în cunoștință de cauză cu privire la activitățile propriu-zise desfășurate de SRI în cursul urmăririi penale. Dreptul subiecților procesuali din prezenta cauză de a cunoaște amploarea și particularitățile activităților desfășurate de către lucrătorii SRI derivă din garanțiile aferente principiului egalității de arme, care presupune ca fiecare parte să ia la cunoștință de toate actele dosarului și de a le diseca în fața instanței, în cazul în care Ministerul Public a beneficiat de date sau informații care nu au fost puse la dispoziția instanței sau a inculpaților, fiind vădit născută o poziție privilegiată a organului acuzator, care contravine dreptului echitabil. Cunoașterea activităților concrete desfășurate de SRI este necesară și pentru a decela asupra legalității actelor de urmărire penslă și a probelor administrate în cursul primei faze a procesului penal, fiind de domeniul evidenței că efectuarea unor acte de cercetare penală sau înfăptuirea unor probe de specialitate de către lucrătorii SRI este expres prohibită prin articolul 13 din Legea 14/1991”. Astfel, potrivit actului la care se face referire, „organele Serviciului Român de Informații nu pot efectua acte de cercetare penală, nu pot lua măsura reținerii sau arestării preventive și nici dispune de spații proprii de arest”.

Primul punct avut în vedere de avocatul inculpatei Alina Rusu vizează punerea în executare a supravegherii tehnice. „DNA să comunice solicitarea scrisă a procurorului adresată în temeiul articolului 33 al Protocolului de cooperare între PICCJ și SRI, înregistrat sub numărul 00750 din 4.02.2009 de către Parchetul General... pentru a se discerne asupra conformității activității de interceptare a convorbirilor și comunicărilor. Necesită a fi verificat dacă procedeul probatoriu de punere în executare a supravegherii tehnice a fost realizat în condiții de legalitate, respectiv dacă solicitarea suportului tehnic din partea SRI în efectuarea înregistrărilor prevăzute de articolul 91 indice 1 Cod procedură penală a fost formulată potrivit legii, dacă aceasta succede ori precede mandatelor de supraveghere tehnică (autorizațiile potrivit vechii proceduri), precum și dacă suportul de specialitate al SRI s-a făcut în conformitate cu normativul incident la acea dată”:

Se impune ca DNA Galați să precizeze instanței dacă redarea convorbirilor sau comunicărilor interceptate s-a realizat tot de către SRI, iar în caz afirmativ, dacă transcrierea s-a realizat integral sau parțial de către lucrătorii SRI, în conformitate cu articolul 34 alineatul 2 din Protocol”:

În egală măsură, este necesar ca organul de urmărire penală să clarifice dacă înregistrările audio/video în mediul ambiental au fost efectuate, iar rezultatul acestora redat tot de către SRI, în condițiile articolelor 46 - 48 din Protocol”:

Este necesar ca instanța să îndatoreze procurorul să înainteze la dosarul cauzei Adresele și informarea antamate în precedent. Este necesar a cunoaște in concreto dacă organul de urmărire penală sau lucrătorii SERI sunt cei care au transcris în cuprinsul acestor acte procedurale convorbirile sau comunicările rezultate din activitatea de supraveghere tehnică”, notează avocatul în cererea înaintată la dosar.

S-a implicat sau nu SRI?

Punctul 2 al solicitării avocatului Dominic Pop vizează suportul informativ al SRI. În concret, să se clarifice de către procurorii DNA cum s-a materializat „sprijinul de specialitate asigurat de SRI în activitatea de urmărire penală, existența acestor activități ale organului de stat specializat fiind confirmată prin comunicatul de presă emis la data de 6.08.2015 de către PICCJ-DNA, serviciul Teritorial Galați. În cuprinsul acestei comunicări, a precizat expresis verbis organul de urmărire penală că în dosarul 255/P/2013 procurorii au beneficiat de sprijinul de specialitate din partea SRI, exprimare care lasă loc de dubiu cu privire la implicarea SRI în această cauză

Activitățile enumerate s-au desfășurat potrivit Protocolului în baza unui plan comun de acțiune”, arată avocatul, cu referire la articolul 22 din documentul desecretizat:

Motiv pentru care, subliniază acesta, „cooperarea avea un caracter bilateral, existând inclusiv obligația procurorului de a comunica SRI actele de urmărire penală îndeplinite... Același Protocol prevede posibilitatea ca lucrătorii serviciului să acorde sprijin procurorului în clarificarea aspectelor referitoare la infracțiunile grave, inclusiv prin efectuarea de expertize sau constatări științifice

Nu în ultimul rând, prevederile aceluiași Protocol permiteau lucrătorilor SRI să efectueze supravegheri operative și investigații informative, activități de cercetare al căror rezultat era pus la dispoziția procurorului”:

 

Al treilea aspect pe care avocatul vrea ca DNA să îl lămurească este legat de autorizațiile de interceptare a convorbirilor sau comunicărilor. Concret, dacă au fost puse în executare de SRI sau nu. În această privință, Dominic Pop solicită ca DNA Galați să pună la dispoziție adresele întocmite conform articolului 33 din Protocol, adică solicitarea expresă a procurorului, dar și „să se arate dacă SRI a comunicat DNA rezultatele integrale ale punerii în executare a autorizațiilor (toate convorbirile sau comunicările efectuate), sau dacă acestea au fost comunicate în parte, selectiv. Să se precizeze dacă SRI a asigurat transcrierea (redarea) convorbirilor sau comunicărilor interceptate în temeiul articolului 34 alineatul 2 și articolului 40 din Protocol

Să se comunice planul comun de acțiune reglementat de articolul 22 din Protocol. Să se înainteze rezultatul supravegherii operative și a investigației informative desfășurate de SRI conform articolelor 49 - 51. Să se clarifice natura și conținutul informărilor SRI în condițiile articolelor 6 - 7. Să se înainteze informările comune ale SRI potrivit articolului 3 litera b și să se precizeze modalitatea de valorificare a acestora. Să se arate dacă în cauză au fost constituite echipe operative, care a fost componența, precum și să se precizeze acțiunile individuale întreprinse în comun cu SRI, mai ales dacă SRI a participat la audierea persoanelor în prezenta cauză, potrivit articolului 3 litera j

Să se certifice dacă a existat un suport de specialitate din partea SRI în contextul articolului 3 litera k, în ce a constat, precum și dacă SRI a contribuit în orice fel la întocmirea Rapoartelor de Constatare sau a expertizelor. Să se comunice orice alte informații în legătură cu sprijinul acordat de SRI în instrumentarea cauzei în cursul urmăririi penale. Ne manifestăm încrederea că lămurirea acestor împrejurări factuale servește nu doar intereselor și drepturilor procesuale fundamentale ale inculpaților din prezenta cauză, dar mai ales actului de justiție propriu-zis, care trebuie să fie pus la adăpost de proceduri oculte, netransparente și a căror existență sau rezultat este ascuns instanței chemate să tranșeze conflictul penal, aceasta având la rândul său dreptul de a cunoaște toate circumstanțele, condițiile și mijloacele care au condus la acuzarea și trimiterea în judecată a inculpaților. Relevanța comunicării acestor informații rezidă și în eventuala aplicabilitate în cauză a dispozițiilor articolului 281 alineatul 1 litera b din Codul de procedură penală, astfel cum a fost interpretat ca rezervă de neconstituționalitate prin decizia Curții Constituționale 302/4.05.2017, fiind de netegăduit că, în ipoteza în care acte de urmărire penală din prezenta cauză au fost efectuate de către lucrătorii SRI, intervine nulitatea absolută a acestora, ca urmare a necompetenței funcționale a celor menționați”.

Bunea Stancu are dosare și condamnări definitive

Chiar dacă solicitarea descrisă mai sus este formulată doar pentru un inculpat, în funcție de răspunsuri, toată lumea va beneficia. Inculpații, adică. Pe vremea când era președinte al CJ Brăila, Gheorghe Bunea Stancu a strâns o sumă „frumoasă” de dosare penale. În acest caz, Bunea Stancu este judecat pentru abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată și conflict de interese în formă continuată, în timp ce Alina Rusu este cercetată pentru abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată.

În perioada 28 martie 2006 – 08 martie 2012, inculpatul Gheorghe Bunea Stancu, în calitate de președinte al Consiliului Județean Brăila, a îndeplinit mai multe acte care au condus la obținerea în mod direct de foloase patrimoniale necuvenite pentru două cluburi sportive din Municipiul Brăila, constând în încasarea, de către acestea, a sumei totale de 7.492.360 lei, precum și darea în folosință gratuită pe o perioadă de 5 ani a unui autoturism.

Modalitatea în care inculpatul Gheorghe Bunea Stancu a acordat sumele respective de bani a fost prin implicarea sa directă în adoptarea hotărârilor și a contractelor de asociere dintre cele două cluburi sportive și Consiliul Județean Brăila, prin care acestea au obținut finanțare de la bugetul Consiliului Județean Brăila. Totodată, în aceeași perioadă, inculpatul Gheorghe Bunea Stancu a fost acționarul majoritar al unei societăți comerciale care, la rândul ei, prin intermediul altei societăți, avea calitatea de asociat majoritar la unul dintre cluburile respective și membru fondator la cel de-al doilea. În acest fel, inculpatul a beneficiat indirect, prin intermediul celor două cluburi sportive, de foloase patrimoniale necuvenite în valoare totală de 7.492.360 lei pentru societatea la care este acționar majoritar și în mod direct de foloase nepatrimoniale, constând în capital electoral.

În perioada 01 februarie 2008 – 15 decembrie 2010, inculpata Rusu Alina Daniela, în calitate de director economic al Consiliului Județean Brăila, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a aprobat finanțarea celor două cluburi sportive din municipiul Brăila cu suma totală de 5.242.362 lei, fără a exista angajamente legale, respectiv hotărâri ale Consiliului Județean Brăila de aprobare expresă a sumelor încasate de cele două cluburi. Consiliul Județean Brăila s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 5.242.362 lei. În cauză, procurorii au dispus instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului asupra bunurilor mobile și imobile aparținând inculpatului Gheorghe Bunea Stancu”, se arăta în informarea DNA, care se încheia cu „în cauză, procurorii au beneficiat de sprijin de specialitate din partea Serviciului Român de Informații”. 

Bunea Stancu mai are un dosar penal pe rol, în timp ce în aprilie 2015 fusese condamnat definitiv la închisoare cu executare, pentru fapte asimilate celor de corupție.  

 

 

Adauga comentariu