Cum ne ascundem după deget în caz de cutremur. Ultima expertizare a clădirilor din județ datează din 2001! Ce se întâmplă dacă ne prinde un cutremur în supermarket?

Toată baza în Dumnezeu, la un viitor mare cutremur. Pe principiul studiilor de prefezabilitate și fezabilitate fără finalitate care se tot întocmesc de ani buni de florile mărului în țară, în Vrancea ne pregătim la fel pentru un eventual seism. Autoritățile au expertizat ultima oară o clădire acum 17 ani, consolidări ciuciu, iar magazinele mari se fac că plouă când vine vorba de măsuri privind proiectarea la acțiunea seismică a structurilor metalice de tip rafturi pentru prezentare și depozitare în spații comerciale. Trebuie spus și că, la nivel național, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice se preocupă: are un „Proiectul de diminuare a riscurilor în cazul producerii calamităților naturale și pregătirea pentru situații de urgență” care într-adevăr sună mai bine decât e în realitate. Pe site-ul Ministerului ni se explică cum că există componente și subcomponente, toate apă de ploaie. Cele mai importante măsuri care s-au întreprins la nivel local a fost expertizarea clădirilor, și aceea pe când se topeau ghețarii! Situația cu lucrările care s-au efectuat în Vrancea pentru a limita efectele unui cutremur există... și nu prea, în sensul că linkul nu duce nicăieri. Așa că am întrebat pe plan local, iar situația e „oablă”.

De principiu, avem 23 de clădiri de locuit expertizate între 1993 și 2001, iar clădiri publice două: Tribunalul Vrancea din Str. Cuza Vodă nr. 8 și Secţia de ştiinţe ale naturii şi acvariu a Muzeului Vrancei, de pe Str. Cuza Vodă, nr. 35.

Aceasta pe o listă furnizată de ISU Vrancea, completată de CJ Vrancea cu a 24-a clădire de locuit - blocul L din Sud - și un șir lung de clădiri publice expertizate - spune instituția. În total 15, nu se știe când și care a fost rezultatul expertizării.

Lista ca lista, dar să nu avem pretenția la alte detalii.

În conformitate cu Ordonanța de Guvern 20/1994, au fost expertizate 24 de blocuri, ce însumează 1.529 apartamente, blocuri care au fost considerate vulnerabile. Procedura de expertizare a blocurilor de locuit s-a efectuat de către Consiliul Județean Vrancea. Expertizele celor 24 de blocuri au fost făcute între anii 1992 - 2001.

O parte semnificativă din clădirile publice în care își desfășoară activitatea serviciile publice fac obiectul inițierii procedurii de obținere de fonduri europene în vederea reabilitării energetice. Pentru plata expertizelor au fost repartizate consiliului județean alocații bugetare de la Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței.

Clădirile care aparțin domeniului public și/sau privat al UAT Județul Vrancea și care au fost expertizate din punct de vedere tehnic și seismicse regăsesc în lista atașată la prezenta”, se arată într-un răspuns către Știri de Focșani, semnat de Marian Oprișan.

Concret, în răspuns ni se precizează că „experții tehnici au încadrat 22 de clădiri în clasele de risc seismic II și III, acestea nu au avut afectată structura de rezistență și nu au necesitat consolidare. În 1992 au fost expertizate și ulterior consolidate blocurile de locuințe L1-L2 din Bulevardul Unirii, construcții cu risc ridicat de prăbușire, încadrate în Clasa I de risc seismic”. Cum era firesc, am întrebat și de costurile aferente: „având în vedere că ultimele expertize au fost efectuate în anul 2001, în arhiva CJ Vrancea nu se regăsesc documente referitoare la costurile expertizelor întrucât, conform nomenclatorului arhivistic al instituției, aceste documente au termen de păstrare de 10 ani”, ne-au transmis cei de la CJ Vrancea.

Cade raftu? Ce măsuri de siguranță își iau magazinele

Pe un alt palier, poate puțini știu că magazinele ar trebui să își ia ceva măsuri de prevedere pentru a proteja clienții care le trec pragul. În concret, să își ranforseze rafturile, pentru ca în caz de cutremur, acestea să stea bine „înțepenite” la locul lor. Din informațiile noastre, deși există prevederi legale în acest sens, puține magazine mari le și aplică. Dar, am întrebat: „Cum este aplicat Ordinul nr. 393/2015 privind aprobarea reglementării tehnice "Ghid pentru calculul și proiectarea la acțiunea seismică a structurilor metalice de tip rafturi pentru prezentare și depozitare în spații comerciale", indicativ GP 128-2014? Există rafturi ranforsate conform normelor din Ordinul 393? Dacă da, în ce mod au fost acestea securizate?”.

Solicitarea noastră a plecat către Carrefour, Brico Depot și Kaufland. Reprezentantul Carrefour ne-a răspuns în aceeași zi, 30 octombrie, că „am transmis solicitarea dumneavoastră departamentului responsabil”. Apoi nu am mai primit nimic de la niciun compartiment. Brico Depot nici nu s-a obosit. Drept urmare, putem specula că ar fi mai sigur să nu stăm prea mult în preajma rafturilor. Singurul Kaufland ne-a dat câteva lămuriri:

„Vă aducem la cunoștință faptul că toate magazinele din rețeaua Kaufland respectă cu strictețe normele legale aflate în vigoare. Vă confirmăm că rafturile de pe suprafețele de vânzare ale magazinelor Kaufland sunt foarte sigure. Stâlpii de raft sunt realizați dintr-un metal dur, și nu din ,,tablă subțire îndoită la rece”, așa cum se face referire în Ghidul menționat. Montanții sunt fixați și rigidizați între ei prin două traverse. Sarcina pe care o suportă un raft este calculată de către producător și respectată de toate magazinele. Rafturile sunt montate conform standardului internațional și cu respectarea precisă a indicațiilor tehnice ale producătorului autorizat. Siguranța clienților, dar și a angajaților, este o prioritate pentru noi. Toate spațiile în care Kaufland își desfășoară activitatea se supun cu rigurozitate tuturor reglementărilor tehnice prevăzute de lege”.

Adauga comentariu