Cinci copii au fost școlarizați la domiciliu anul acesta. IȘJ recunoaște că unele școli au dificultăți când vine vorba de integrarea elevilor cu nevoi speciale în cadrul claselor obișnuite

Inspectoratul Școlar Județean Vrancea a prezentat astăzi o situație a activităților desfășurate pentru integrarea copiilor cu cerințe educaționale specifice în învățământul de masă, din care rezultă că peste 600 de astfel de elevi intră în clase atunci când se sună clopoțelul. Astfel, în anul școlar 2018 - 2019 au fost integrați în învățământul de masă 461 de elevi care dețin certificate de orientare școlară și profesională, care urmează curriculumul școlii de masă, adaptat și individualizat, în timp ce alți 186 de elevi sunt integrați individual și urmează curriculumul școlii de masă cu servicii educaționale de sprijin. Nu toți acești copii dețin și certificate de încadrare în grad de handicap (orientarea școlară nu este condiționată de handicap), spun reprezentanții IȘJ Vrancea.

Totodată, în acest an școlar au fost și 5 elevi școlarizați la domiciliu, ca urmare a recomandării medicale de specialitate, conform Ordinului 5086/2016 din 31 august 2016 pentru aprobarea Metodologiei-cadru privind școlarizarea la domiciliu, respectiv înființarea de grupe/ clase în spitale. Pentru aceștia, serviciile de sprijin au fost asigurate de 11 profesori itineranți și de sprijin și 12 profesori logopezi, „un număr insuficient față de nevoile reale”, spun autoritățile.

Școala incluzivă reprezintă o provocare pentru școlile de masă, însă ea nu trebuie privită ca o amenințare pentru performanța acestor școli. Multe dintre aceste instituții găsesc ca fiind dificil să integreze elevii cu nevoi speciale în cadrul claselor obișnuite. La nivelul comunităților cât și al școlilor, așteptările și atitudinile negative față de achizițiile și performanțele școlare scăzute ale copiilor cu CES devin bariere în reușita incluziunii școlare. Lipsa experiențelor directe anterioare ale cadrelor didactice cu copiii cu CES, pregătirea insuficientă în domeniul psihopedagogiei speciale, rezistența personală față de ceea ce este nou și diferit, alături de lipsa de flexibilitate la nivelul competențelor didactice în ceea ce privește instruirea și evaluarea reprezintă principalele obstacole”, se mai arată în raport.

Adauga comentariu