Ce se întâmpla în urmă cu un secol în Focsani și județ de 1 Decembrie 1918. Au participat aceștia la Marea Unire de la Alba Iulia?

Într-un județ Putna pe atunci, azi Vrancea, cu sute de biserici ruinate, cu o mie de învățători morți, cu case arse și dărâmate, școlile și toate localurile publice nimicite, drumurile degradate și peste tot o mare de bălării, cu mii de hectare de vie distruse sau degradate, este greu de crezut că actul de la 1 Decembrie 1918 a produs pe aceste meleaguri multă emoție sau a estompat dramele războiului. La necazurile și daunele pricinuite de război s-a adăugat grindina din noaptea de 8 spre 9 august 1918, care a lovit puținile semănături, a stricat de tot viile, a afectat livezile, recolta fiind estimată la doar 5%. Populația din Focșani era lipsită de carne și de petrol, fără de alimente, fără porumb, fasole, doar cu ceva pește sărat la dispoziție, care și acela a făcut viermi și pe care populația a refuzat să-l mai consume. Datorită evacuărilor făcute de către armatele germane, în timpul ocupației, populația orașului a scăzut cu aproximativ 5.000 de locuitori. Trupele germane au părăsit Focșaniul în jurul datei de 10 noiembrie 1918 și nu au lăsăt prea mult timp oficialilor și populației din județul nostru să se pregăteasca cumva pentru mărețul act care s-a petrecut la Alba Iulia 8 zile mai târziu, adică 18 noiembrie 1918 - stil vechi - 1 decembrie 1918 - stil nou. În plus, luptele purtate până spre sfârșitul lunii noiembrie la marginea de nord est a graniței cu Ungaria au stârnit și mai multă teamă în rândurile populației din colțurile mai îndepărtate ale Vechiului Regat.

În prezent, un drum Focșani - Alba Iulia, cu mijloace auto, poate dura și 12 ore. Pe atunci cu siguranță că dura mai mult și nu foarte mulți focșăneni și putneni ar fi suportat, pe lângă timpul îndelungat petrecut pe drum, și spaima că un glonț rătăcit să le curme viețile sau să-i lase infirmi pentru totdeauna. Se vorbește prin diferite lucrări de specialitate că o delegație condusă de liberalul N. N. Săveanu ar fi ajuns la Alba Iulia. Tot ce- i posibil. Însă lipsesc documentele care să ateste acest fapt. Ziarele locale focșănene amintesc, ulterior evenimentului, că actul de la Alba Iulia este și produsul românilor din această zonă geografică, locul unde s-a petrecut Prima Unire a României (1859).

Dar ca mare sărbatoare, cel puțin la noi în județ, ziua de 1 Decembrie a prins mai greu, având loc după anul 1920 unele manifestări festive locale sau felicitări adresate Casei Regale. 1924 - Telegrama adresată Majestății Sale Regelui Ferdinand de către Prefectul Judetului Putna, G. Gavriliu, cu ocazia aniversării zilei de 1 Decembrie, conține următoarele:

În această zi de înălțare sufletească pentru Neamul Românesc, dregătorii publici, biserica, armata, școala și obștimea din orașul Unirii celei Mici îndreaptă gândul lor credincios către făuritorii Unirei Tuturor Românilor și cuprinși de înfiorare îl depun la picioarele slăvitului și gloriosului tron, expresiunea celui mai sincer devotament. Toată suflarea acestui oraș și județ este încă sub stăpânirea mândriei ce au simțit în zilele din urmă, când Misionarii Regali ai poporului Românesc au stârnit uimirea și adorațiunea marilor noștri prieteni din Apus. Făuritorii Unirei prin jertfa de eri ați isbutit astăzi prin faima pe care ați câștigat-o în lume ca apărători ai Pacei și Libertății Popoarelor să asigurați ziua de mâine a Neamului Românesc. 

Adânc recunoscători pentru fericirea ca hărăziții țărei, noi strejeri ai mormintelor de la Mărășești și Mărăști, vă adresăm în aceste clipe de bucurie obștească expresiunea credinței nestrămutate ce vă păstrăm și împreună cu întreaga suflare Românească vă zicem - Să trăiți Majestate! Să trăiască Majestatea sa Regina! Să trăiască Altețele Lor Regale Principii Moștenitori! Să trăiască întreaga Dinastie! - Sursa fond Prefectura județ Putna dosar 66/1924, f .47 


Un avânt sărbătoarea a luat în anul 1929, când au fost aniversați 10 ani de la Marea Unire, mai ales datorită implicării autorităților, cu confecționări de medalii aniversare ale marelui eveniment, precum a fost cea din 1929 (o insignă comemorativă de bronz imprimată pe una din fețe M. S. Regina Maria privind un răsărit de soare, în partea inferioară a medaliei cele șapte castele ale Transilvaniei și podul Banatului, iar ca inscripție 1918 UNIREA 1928).


 
 Ziua respectivă a devenit una specială mai ales în contextul apariției Ligii Antirevizioniste , înfiinţată  la 15 decembrie 1933 ca reacţie la curentul revizionist care ameninţa România şi tinerele state naţionale înfiinţate pe ruinele Imperiului Austro-Ungar. Astfel, aflăm din documentele vechi că în ziua de „1 decembrie 1934, în fața Catedralei Sf Ioan din oraș, preamărind unirea Ardealului cu Patria Mumă, focșănenii erau invitați cu toții la Marea Adunare Națională, unde vom afirma solidaritatea și voința noastră neclintită pentru apărarea cu orice jertfe a hotarelor actuale împotriva încercărilor revizioniste”.


Desființarea Ligii în 1938 a întrerupt, când era cel mai puțin indicat, șirul  sărbătoririi zilei de 1 Decembrie și a campaniei duse de intelectualii români împotriva destrămarii frontierelor, fenomen care s-a petrecut din plin doi ani mai tarziu  (1940 - pierderea Basarabiei, Bucovinei și Ardealului). Din anul 1990 ziua a devenit oficial și sperăm că pentru totdeauna Sărbatoarea Națională a României.

Florin Dîrdală, Arhivele Naționale Vrancea

 

Adauga comentariu