Cât de intacte sunt hotarele județului Vrancea?!


Din păcate acestea nu se prezintă chiar în regulă, mai ales dacă ținem cont de faptul că județul nostru a împlinit 51 de ani de când  Comitetul Central al Partidului Comunist Român i-a hotărât forma și dimensiunea, adică aproximativ 5.000 de km pătrați învecinați cu județele Galați, Vaslui, Bacău, Covasna și Buzău.  Cu toate că până în anul 1989 nu s-a pus problema ca Vrancea  să aibă vreo problemă cu unitățile administrative învecinate, vremurile mai recente au adus și la acest nivel destule neînțelegeri în ceea ce privește hotarele județului nostru.

Prin urmare, la Vest găsim un marcaj nesigur, între comunele Tulnici -Ojdula și Ghelința, la Sud constatăm dispute teritoriale  între Jitia și Bisoca, mai ales în jurul mănăstirii Poiana Mărului, în Est, râul Siret, care părea cel mai sigur reper natural, a născut două mari diferende în zona comunelor Garoafa- Movileni și Mărășești- Cosmești, mai ales de când au fost edificate două hidrocentrale cu lacurile de acumulare  aferente.  

În Nord există o confruntare veche între comunele Ruginești și Urecheștii de Bacău, iar la Boghești sunt mulți kilometri disputați cu localitatea Podu Turcului. În total discutăm de  vreo două sute de kilometri sau aproximativ 15-20 % din totalul graniței județene. La nivel național această situație nu pare a fi unică, dar aspectul este cu atât mai jenant cu cât are loc între județe. De ce să ne mai mirăm că micii proprietari de pământ sunt și aceștia de cele mai multe ori nemulțumiți de posesiunile lor și, adesea, îsi caută, pe la diverse uși, dreptatea și liniștea, pe care, însă, nu le găsesc întotdeauna.   

 

În fine, cât va dura și când se va rezolva această stare de lucruri, probabil că nu o să aflăm prea curând. Poate nici nu este prea important pentru oamenii care nu au astfel de preocupări  în rutina zilnică dar ceea ce putem descoperi mai ușor este situația teritorială veche a  respectivelor localități.

În documentele de acum 70, 80 sau mai mulți ani, comuna Garoafa de azi se numea în partea dinspre Siret, Ciuslea , iar în evidențe o găsim cu vreo 3.500 de ha. Despre Jitia aflăm că se despărțea de comuna Bisoca prin Dealul Măgurei și râul Râmnic iar suprafața ajungea, în urmă cu un secol, la circa 65 de km pătrați. În zona de est a județului Vrancea, Mărășeștiul ajungea până la Siret, dar  este  vorba, de fapt, de un vechi curs al râului până la care venea cu întinderea și comuna Cosmești.

În prezent, această albie este secată dar, chiar și așa, acest reper reprezintă în continuare hotarul dintre județele Galați și Vrancea  și nu actualul curs al Siretului. În schimb, problema graniței din zonă cade în direcția fostei comune Pădureni care a intrat din anul 1968 în componența orașului Mărășești .

Acest Pădureni, așezat de o parte și de alta a liniei ferate și a actualului E 85, deținea în trecut aproximativ 4.000 de ha care pot reprezenta un punct de plecare într-o analiză actuală a respectivei dileme teritoriale, nu mai înainte de a se calcula și cât a acoperit apa barajului de la Călimănești din ambele părți județene.

În nordul județului Vrancea trebuie ținut cont că Rugineștiul este format și din vechea comună Copăcești, iar împreună figurează în documente cu vreo 6.000 de ha. De partea județului Bacău, Urechestii de acolo, formați și prin comasarea cu Cornățelul, dețineau împreună vreo 52 de km pătrați (1 km pătrat face 100 de ha sau invers),iar la Boghești și Podu Turcului situația nu ar fi prea complicată, cu toate că nu sunt prea multe repere naturale care să lămurească neînțelegerea teritoriala de aici. Dacă s-ar purta o corespondență  cu instituțiile abilitate, problema ar putea fi lămurită.

În final, suprafața comunei Tulnici era aproximată, în documentele vechi, la circa 170 de km pătrati, dintre care pădurea ocupa  10.000 de ha. Socoteala aceasta ar fi poate utilă pentru a se lămuri, odată pentru totdeauna, și această neînțelegere,nedreaptă și  veche de secole, cu județul Covasna,fost  județ Trei Scaune, ce a depins de Imperiul Austro-Ungar pâna la 1 decembrie 1918.

 

Florin Dîrdală - Arhivele Naționale Vrancea

 

Adauga comentariu