Bobocea nu doar că este cercetat pentru falsificarea actelor în dosare de retrocedare, dar a pierdut și 90.000 de lei în fața unui afacerist. Aparent, Bobocea îi promisese acestuia că îi vinde niște teren lângă Crângul Petrești. Cine e afaceristul?

Marian Bobocea, fost șef al Oficiului pentru Protecția Consumatorului Vrancea în vremuri imemoriale, pare a fi urmărit de ghinion. Inculpat într-un dosar în care este acuzat de mai multe infracțiuni de fals, uz de fals și participare improprie la abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave în legătură cu retrocedarea unor suprafețe de teren arabil și păduri, Bobocea a ajuns în postura de pârât într-un dosar civil. Focșăneanul este considerat dator cu nu mai puțin de 90.000 de lei, sumă pe care ar fi împrumutat-o de la un afacerist în anul 2014 și în schimbul căreia ar fi trebuit să îi dea acestuia un hectar de pășune situată lângă Crângul Petrești.

Un hectar era o nimica toată în acei ani, pentru că Bobocea era pe val: avea deschise mai multe dosare în care solicita retrocedarea de terenuri și păduri (inclusiv Crângul Petrești). A și obținut o bucată din ce își dorea, numai că în 2016 a fost reținut și trimis în judecată pe motiv că a folosit acte false pentru a intra în posesia a 135 de hectare de pădure aflate pe raza localității Petrești, 294 hectare de pădure la Răstoaca și alte 50 hectare de teren arabil la Focșani. „În calitate de mandatar al mamei sale, Tinca Bobocea, în perioada 7 aprilie 2008- 8 februarie 2016, a folosit mai multe înscrisuri sub semnătură privată, înscrisuri oficiale falsificate, copii ale acestor înscrisuri (atât sub semnătură privată cât şi oficiale) la Judecătoria Focşani, Tribunalul Vrancea, Judecătoria sector 3 Bucureşti, Tribunalul Bucureşti şi Judecătoria Piteşti cu scopul de a induce în eroare judecătorii care formau completele de judecată ale acestor instanţe, creându-le acestora convingerea că mama sa este titulară a drepturilor de proprietate invocate”, se arăta în rechizitoriu.

Dosarul penal se judecă din 2016, cu suișuri și coborâșuri, fără nicio soluție însă. Cert este că Bobocea nu a mai avut de unde să dea banii împrumutați în 2014 și nici terenul. Așa că în 2017, bietul afacerist păgubit a mers la judecată. Afaceristul fiind un nume cunoscut de altfel în Focșani: Cristinel Lazăr, administrator și unic acționar al LG Constructione. Practic un dezvoltator imobiliar. La Judecătoria Focșani, Lazăr a relatat că a încheiat cu Bobocea un contract de împrumut și o promisiune de vânzare-cumpărare autentificată în aprilie 2014. Tranzacția, explică Lazăr în instanță, era simplă: i-a împrumutat lui Bobocea 45.000 de lei, iar acesta trebuia să îi înapoieze suma în octombrie 2014.

Ulterior, în noiembrie, cei doi au mers din nou la notar și au semnat un act adițional prin care afaceristul i-a mai împrumutat 45.000 latifundiarului wanna-be, cu termen de restituire octombrie 2015. Luna nu fusese aleasă întâmplător, se arăta în cel de-al doilea act încheiat la notar, ci era imediat după recoltarea unei producții de florea-soarelui, de unde Bobocea ar fi strâns bani suficienți pentru a achita datoria. Potrivit actelor depuse la dosarul civil, prin aceleași înscrisuri parafate la notar, „pârâtul și-a rezervat dreptul să-i vândă numitului Lazăr Cristinel 1 hectar teren pășune situat în vecinătatea Crângului Petrești, cu 30.000 de euro, lucru care va stinge împrumutul de 90.000 de lei primit. În această situație pârâtul urmând să încaseze 9.638 de euro de la reclamant, diferența dintre valoarea terenului și valoarea împrumutului. Aceste dispoziții deveneau aplicabile în cazul în care pârâtul nu va putea să restituie 90.000 de lei la data scadentă. Pârâtul a declarat că răspunde cu întreaga lui avere în cazul în care nu va restitui împrumutul la termenul stabilit”, se arată în cererea de chemare în judecată.

Paranteză

La momentul acela, 2014, Marian Bobocea încă se judeca pentru proprietățile pe care mama sa le avea moștenire de la Vasile Druță. Numai că penalul bate civilul. Undeva, cândva, în niciun caz la instanțele din Vrancea, un judecător a dispus să fie efectuate ceva expertize pentru a se stabili cât de autentice sunt actele pe care Bobocea le folosea în dosarele de retrocedări. Astfel, două expertize criminalistice, din 2014 și 2015, au arătat că „înscrisurile au fost contrafăcute prin aplicarea unor diferite elemente pentru a se crea impresia unor înscrisuri autentice, de sorginte oficială”. Pe scurt, pentru că familia sa nu avusese niciodată proprietăți, Bobocea și le-ar fi procurat cu ajutorul unor acte contrafăcute, uneori chiar grosolan. Nu că cineva verifica aici, pe plan local.

Însă, cu toate acestea, în primăvara anului 2015, un complet de recurs al Tribunalului Vrancea a dispus reconstituirea în natură a 135 ha de pădure pentru Tinca Bobocea, mama lui Marian Bobocea, după ce Judecătoria Focşani, în cursul anului 2013, respinsese cererea. La tribunal s-a dispus însă „restituirea în natură a terenului în suprafaţă de 135 ha pădure reconstituit prin decizia civilă nr. 443 din 26.04.2011 a Tribunalului Vrancea. Irevocabilă”.

Cu toate acestea, în octombrie 2015 Bobocea pierde la București procesul prin care cerea 50 de hectare de teren lângă Petrești. Pe scurt, solicitarea sa fusese pusă la îndoială din cauza unor suspiciuni: „pentru lipsa verosimilității și veridicității actelor depuse în susținerea cererii de Bobocea Tinca după autor Druță Maria pentru suprafața de 50,00 ha arabil pe pe teritoriul municipiului Focșani și în administrarea SCPP Focșani”.

Procesul civil și cei 90.000 de „mititei”

Acum, întorcându-ne la datoria din 2014, afaceristul Lazăr Cristinel s-a plâns instanței că a încercat de nenumărate ori să scoată ceva, orice, de la Marian Bobocea, însă de fiecare dată s-a lovit de un refuz. „După multe discuții telefonice și încercări eșuate de a rezolva situația în mod amiabil, reclamantul s-a adresat executorului judecătoresc pentru punerea în executare a contractului de împrumut și a actului adițional”, se arată la dosarul civil. Numai că în februarie 2017 instanța a respins ca neîntemeiată „cererea formulată de BEJ Asociaţi Bîrsan Firel şi Bîrsan Vicuţa-Maria de încuviinţare a executării silite a titlului executoriu: Actul adiţional la Contract de Împrumut şi Promisiunea de vânzare cumpărare autentificat sub nr. ...30.04.2014 de SPN Drugă Gheorghe şi Dragomir Maria Daniela, împotriva debitorului BOBOCEA MARIAN, la cererea creditorului LAZĂR CRISTINEL”.

Obligația asumată de către debitor este alterntivă, constând... fie în restituirea la data scadentă a sumei împrumutate, fie în aceea de a vinde un imobil aparținând debitorului, astfel că stabilirea în mod neîndoielnic a existenței creanței creditorului corelative obligației concrete asumate de debitor urmează a se face în cadrul judecății contencioase și nu în procedura necontencioasă aplicabilă prezentei judecăți”, se arăta în motivarea încheierii prin care s-a respins cererea de executare silită.

De aici, Cristinel Lazăr s-a adresat „judecății contencioase”, dar aceasta a însemnat că trebuia să achite taxă de timbru la valoarea sumei solicitate. În instanță, afaceristul care deține LG Constructione s-a plâns că nu are bani de taxă și a solicitat un ajutor public judiciar. Lazăr a depus informații potrivit cărora singurul venit al familiei sale este salariul său, în sumă de 1.450 de lei, soția nu lucrează și are și doi copii minori în întreținere. Certificarea veniturilor a venit inclusiv printr-o adeverință emisă de LG Constructione, semnată de administrator. Adică administratorul Lazăr a certificat că își dă acest salariu de mizerie. LG Constructione nu stă tocmai rău. Societatea a fost preluată în 2008, an în care sediul social a și fost schimbat de la Tecuci la Suraia. Într-adevăr, datoriile societății nu sunt de neglijat. Cu 22 de angajați, probabil în 2017 era greu ca administratorul/ acționarul unic să își plătească un salariu mai mare decât 1.450 de lei. 

În octombrie 2017, Judecătoria Focșani a admis „cererea de ajutor public judiciar formulată de reclamantul Lazar Cristinel. Dispune scutirea acestuia de la plata taxei de timbru în sumă de 2.905 lei”. Acțiunea civilă introdusă de afaceristul focșănean s-a amânat însă de câteva ori. Inițial, dosarul a fost repartizat aleator la un judecător stagiar, care nu putea soluționa cereri în care era vorba de mai mult de 10.000 de lei. Așa că dosarul a fost din nou repartizat aleator și a ajuns la o judecătoare, fostă avocată, Irina Victoria Șerbănuț. Judecătoarea a făcut cerere de abținere, pe considerentul că în perioada 2008 - 2009, cât era avocat, Bobocea i-a fost client. Instanța a admis cererea de abținere, chiar dacă „nu se poate reține cu certitudine existența unei legături între aceste cauze și litigiul ce face obiectul dosarului de față”.

Abia după această soluție dosarul a intrat într-un făgaș normal și fiecare parte și-a spus păsul. Așa a ajuns să explice și Bobocea partea lui de dreptate. Marian Bobocea l-a acuzat pe Lazăr de cămătărie: are o datorie, dar nu a împrumutat bani lichizi, ci a luat marfă pe care nu a mai reușit să o plătească, însă nu e vorba de o așa sumă uriașă. De ce a făcut actul la notar? De frică!

În 2013 reclamantul mi-a livrat, prin intermediul societății sale, 5 „cife” de beton, care valorau 25.000 de lei. Deoarece nu am putut achita contravaloarea betonului s-au încheiat în mod fraudulos cele două acte, care reprezintă dobânzi cămătărești la suma datorată”, a explicat Bobocea, care în interogatoriu chiar a precizat că Lazăr îl amenințase că „îl bagă în portbagaj”, dar a dat detalii și despre acel hectar promis reclamantului, anume că nu obținuse terenul.

Pe de altă parte, Lazăr a explicat că nimeni nu a forțat nimic, datoria este reală, iar Bobocea „niciodată nu a negat existența. Trebuie să își asume consecințele ce decurg din semnarea unui astfel de contract, atât timp cât s-a folosit de sumele de bani împrumutate”. La interogatoriul dispus de instanță, Lazăr a recunoscut povestea cu livrarea betonului, însă a spus că marfa a fost plătită de Bobocea, iar datoria era altceva.

În final, instanța de fond i-a dat dreptate lui Lazăr și a dispus ca Bobocea să îi plătească acestuia cei 90.000 de lei, plus cheltuieli de judecată. „Admite acţiunea. Obligă pârâtul către reclamant la plata sumei de 90.000 lei contravaloare împrumut şi la 1.500 lei cheltuieli de judecată. Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare, la Judecătoria Focşani”, se arată în minută. Astfel, instanța a reținut în motivarea sentinței pronunțate luna trecută că „nu au fost administrate probe din care să rezulte o altă situație de fapt. Pârâtul nu și-a contestat semnătura și nu s-a înscris în fals cu privire la actul întocmit”.

Adauga comentariu