Se caută un interlop! De frica căror interlopi tremurau vrâncenii și cum și-au câștigat influența în județ oamenii cei mai cunoscuți

INTERLOP, -Ă, interlopi, -e, adj. Care are o reputație proastă; rău famat, dubios, suspect, deocheat. 1) Care desfășoară o activitate nelegală, suspectă. 2) Care are o reputație rea”.

Această definiție dată de Dicționarul Explicativ al limbii române ar putea însemna practic că oricine poate căpăta apelativul de interlop, însă în realitate nu oricine se poate „mândri” că este unul. A fi interlop implică, în termenii acceptați astăzi, și o anumită influență în sfere înalte: politică, poliție, instituții ale statului. În Vrancea, nu oricine cu reputație proastă este și interlop, pentru că altfel nu am avea loc de proxeneți care nu știu să facă ceva cu viața lor, de traficanți de rezină de cannabis și alte asemenea infracțiuni de doi lei. Nu că nu ar fi infracțiuni grave, pur și simplu faptele lor nu îi fac și interlopi.

Însă când spui cuvântul „interlop”, în Focșani - implicit în Vrancea - te gândești la câteva nume. Persoane despre care se spunea pe vremuri că au puterea să intervină și să rezolve orice, că fac legea sau că obțineau banii din activități nu tocmai legale. În special cămătărie, pentru că vorbim de anii 90. Ce s-a întâmplat între timp de niciun nume nu s-a ridicat suficient de mult pentru a ajunge la nivelul de interlop este greu de spus. Poate poliția își face treaba sau poate „afacerile” și influența nu mai cântăresc așa mult. Cert este că la auzul numelui de „interlop” ne vin în minte aceleași nume, câteva mai cunoscute.

Interlop nevinovat

Nu putem să nu îl menționăm aici pe Costică Argint, despre care se spune că în anii 90 avea la mână absolut tot, inclusiv câțiva interlopi wanna-be, numele unora dintre aceștia fiind des legată de activitățile infracționale din județ. Argint este acum, să zicem, pensionar. În vârstă de 63 de ani, locuiește mai mult în Italia, iar în Focșani vine destul de rar. Însă chiar dacă nu este prezent tot timpul în viața tumultoasă a țării și a județului, este prezent pe Facebook, acolo unde comentează ultimile noutăți.

Costică Argint era mai mult „al nostru”, însă a devenit cunoscut în toată țara în anul 2007, după ce a apărut în câteva poze alături de fostul ministru de Externe, Adrian Cioroianu și de fostul premier Călin Popescu Tăriceanu, în cursul unei vizite a acestora la Roma. Vizita a avut loc după ce românul Romulus Mailat a fost acuzat de uciderea unei italience, iar întâlnirea a fost cu atât mai dezbătută cu cât în acel an pe numele lui Argint exista un mandat internațional de arestare. Argint fugise din România cu coada unui dosar penal și o condamnare ulterioară, însă mandatul nu fusese pus în aplicare deoarece în 2006 obținuse un statut de azilant politic.

În acest context, fotografiile importanților politicieni de atunci alături de Argint au stârnit ceva valuri, mai ales că, potrivit presei, vrânceanul nostru are relații cordiale cu aceștia: „în prim-plan apare primul-ministru, iar în spatele său Costică Argint care spune: "Să-l salut pe domnul ministru". În cadru apare la scurt timp şi ministrul Cioroianu care spune: "Să trăiască domnu' Argint". Apoi, Cioroianu şi Argint se îmbrăţişează şi discută câteva minute”.

Sursa Foto: Adevărul

Cu atât mai mult cu cât Argint nu era chiar un sfânt. Generalul Adrian Nenu, fost șef al Poliției, declara în momentele de glorie ale lui Argint că acesta era „cunoscut cu foarte multe condamnari în perioada 1974 - 1984 și după aceea”. În 1996 Argint fusese condamnat cu suspendare într-un dosar de violare de domiciliu, fals material în înscrisuri oficiale, fals în declarații, folosirea de instrumente oficiale și însușirea unui bun găsit, iar la scurt timp a comis altă faptă penală. Așa a ajuns să „fugă” în străinătate de consecințele unei fapte din primavara anului 1997, când, potrivit presei de la acea vreme, a fost arestat împreună cu Alexandru (Sandu) Ștefan, Adrian Ștefan, Maricel Varvara, Mares Vasilache, Lucian Oprea, Vasilică Obagiu Boieriu, Stănel Ursu și Ferdinand Soare, după un imens scandal în discoteca Blue Night din Găgești și rănirea gravă a două persoane. Judecat fiind, Argint a fost condamnat definitiv la 3,6 ani de închisoare cu executare.

„Eu am fost un bișnițar din ‘74, copil fiind. Ce făceam? Cumpăram blugi și aur de la Timișoara, de la Arad, și le vindeam în țară. Decât să muncesc degeaba, preferam să stau degeaba. ...Eram iubit și respectat de focșăneni, mă cunoștea lumea. ...La un Revelion, m-am luat la ceartă cu un ofițer de poliție pe ideea că fratele meu era în pușcărie pe nedrept. A făcut ce-a făcut și m-a băgat la închisoare. Prin ‘80 eram la închisoare că am cumparat haine furate de la unu. Apoi mi s-a înscenat un furt de 250.000 de lei de la Casa Pionierilor Focșani”, declara Argint pentru Ziarul de Vrancea.

Tot pe același sistem, acuzațiile aduse în dosare erau neînțelegeri. Ultima, scandalul de la Găgești: „o altă mașinație gândită de „criminalii” care-i voiau răul”. Argint a vorbit despre nedreptăți, dosar fabricat, despre procurori „proști și incompetenți”, o judecătoare „vipera comunistă și proastă grămadă”.

„Aștept copiile acestor dosare și numele celor care erau infiltrați pe lângă mine, să informeze tot ce făceam sau spuneam. Nu știu cât va dura, probabil 3-4 săptămâni și voi publica pe toți care se ascundeau sub nume conspirative, și dădeau informații despre mine. Va ieși un mare rahat că vor fi implicați mai multe persoane și "prieteni", care se dădeau cinstiți... În spatele meu este o vitrină cu instrumentele de supraveghere video și de ascultare fixe și de la distanță, pe care le folosea securitatea din România”, scria în mai pe Facebook Costică Argint.

Tot pe Facebook, Argint ține să asigure că nu a fost în relații cu Oprișan, chiar dacă în urmă cu ceva ani dumnealui era cel care își amintea despre trecut.

La „Dan Diaconescu Direct” acesta a spus că îl cunoaște pe liderul PSD Vrancea „de când eram copil și sunt convins că dumnealui își amintește foarte bine acest lucru. Soacra mea, știindu-l un copil necăjit, îi mai dădea de mâncare din când în când. Mama lui Oprișan era o femeie cumsecade, la locul ei, care lucra la fabrica de confecții ca paznic. Am înțeles că era despărțită de soț. ...Sigur, Dumnezeu i-a dat așa un noroc extraordinar lui Marian, să ajungă dintr-un manechin al Fabricii de Confecții un om atât de puternic în Vrancea și nu numai. Un om care s-a îmbogățit și să-i dea Dumnezeu sănătate să-și cheltuiasca banii și el și familia lui. Constat, însă, că este lipsit de inteligență și este mare păcat”.

După episodul din 2007, Argint atrăgea atenția în cizmă: autointitulat lider al romilor din Italia, a fost arestat în februarie 2008 la Tivoli, pentru extorcarea de fonduri și tentativă de extorcare de fonduri. Împreună cu omul de afaceri Claudio Guerrieri, Costică Argint ar fi încercat să șantajeze un comerciant de tutun italian.

În anul 2010 a fost extrădat în România, iar în octombrie 2010 a fost încarcerat la Penitenciarul Focşani, de unde a fost liberat după șase luni. Cererea sa de liberare condiționată a fost admisă de magistrații Judecătoriei Focșani în martie 2011. Ani mai târziu, în 2014, Argint a făcut o conferință de presă, în cadrul căreia a spus din nou că dosarele îi fuseseră fabricate. „Am deranjat fără voia mea pe cel care la vremea aceea era șeful inspectoratului județean și alte persoane care ar fi trebuit să respecte aplicarea liniștii, ordinii și a legii. Am executat pedeapsa - acum vreau să aflu de ce am fost condamnat și cum s-a reușit să se sustraga documentele oficiale. Voi face tribunalului o cerere de reconsiderare. Nu de reabilitare, pentru că eu nu am săvârșit nimic, nu am nevoie de reabilitare, ci de reconsiderare”, a susținut Costică Argint.

Nașa și Interlopul

Pentru că am făcut vorbire despre scandalul de la Găgești, în materialul de față îl vom menționa și pe unul dintre cei implicați atunci. Sandu Ștefan, focșăneanul al cărui nume apare și în înregistrările judecătoarei Anișoara Topor, nașa „interlopului”.

Sandu Ștefan a ținut ani de-a rândul să asigure că nu este niciun fel de interlop, ci face afaceri cinstite. Mai mult, declara acesta cu ani în urmă pentru Ziarul de Vrancea, „eu sunt om de afaceri, am o familie și mă deranjează când apar unele lucruri nereale despre mine. Asocierea cu lumea interlopă nu are acoperire. Probleme nu am avut decât atunci, cu scandalul de la Găgești, însă de la o amendă contravențională s-a exagerat și s-a ajuns la alte lucruri”.

La acea dată, declarațiile erau făcute în contextul unui scandal legat de numele lui Marian Oprișan. Sandu Ștefan făcuse publică o casetă video în care liderul PSD Vrancea apărea alături de câțiva oameni controversați. Oprișan a trecut la atac și a lansat câteva vorbe grele, acuzându-l totodată pe Sandu Ștefan că aparține lumii interlope și că face jocul PNL. „Eu personal nu l-am făcut niciodată hoț de buzunare pe Oprișan. Ce am avut de precizat, am precizat în emisiune cu privire la acest aspect. Nu e vorba de o chestiune politică. Eu nu fac jocurile nimănui și nu apăr interesele nimănui, decât pe cele ale familiei mele. Am dus caseta cu Oprișan la DTV pentru că, așa cum am mai spus, el a încercat să se bage peste anchetele politiștilor în problemele care s-au ivit la un moment dat. În plus, a apărut recent într-un ziar local că aș fi infractor. Eu chiar vă rog să mergeți să vedeți cazierul meu și apoi, când se va constata realitatea, să vad ce se va mai scrie”, a spus Ștefan pentru sursa citată.

Sandu Ștefan nu mințea. În anii care au trecut, era cunoscut după nume - și este încă - însă nu din dosare. Până la un punct.

În 2013, judecătoarea Anișoara Topor, de la Judecătoria Focșani, era arestată pentru luare de mită. Aparent nicio legătură, numai că în înregistrări apare numele lui Sandu Ștefan, nimeni altul decât finul acesteia. Fin care îi dăduse cu camătă bani denunțătorului din dosarul nașei sale de cununie. Acești bani au ajuns ulterior la Anișoara Topor, pentru ca aceasta să dea o soluție favorabilă într-un dosar civil. Sau cel puțin așa au reținut procurorii anticorupție.

Interlopul „mișto”

Deși rechizitoriul judecătoarei Topor este anonimizat, este arhicunoscut că unul dintre numele care apar este și cel al lui Vasile Tătaru, „folosit ca element de presiune”.

Vasile Tătaru ne-a fost descris ca „un interlop mișto”, gata să ajute pe oricine avea nevoie. Nu neapărat contra cost sau alte favoruri, ci din amabilitate. Legat de aceasta, am putea vorbi despre amabilitatea lui Tătaru de a-l adăposti pe interlopul brăilean Daniel Gabriel Husein „Dasaev”, care era căutat de polițiști pentru o agresiune gravă într-un club. Tătaru este judecat acum pentru favorizarea infractorului, chiar dacă la sfatul său Dasaev s-a și predat poliției și a fost arestat. 

Un alt scandal a avut loc în 2011, când fostul preşedinte al echipei de fotbal „Unirea” Focşani şi fost administrator al Hotelului „Căprioara” din Crângul Petreşti a fost prins de jandarmi în timp ce încerca să plaseze pentru comercializare mai multe pachete de ţigări netimbrate, din portbagajul unui autoturism, unei femei de etnie rromă. Pe scurt, contrabandă cu țigări. Mai departe, nu s-a întâmplat nimic. A existat o explicație pentru țigări, dar și pentru reacția pe care a avut-o Vasile Tătaru, interpretată ca o agresiune asupra unui jandarm.

„Un echipaj de jandarmi din cadrul Detașamentului de Jandarmi Mobil Focșani, aflat în misiune de patrulare în zona Pieței Moldovei din municipiul Focșani, pe 8 iunie a. c. (2011 - n.r.), a surprins un bărbat care comercializa produse supuse accizării. În jurul orei 13.45. jandarmii se aflau în patrulare în parcarea din Piața Moldovei, moment în care au observat un bărbat care încerca să plaseze pentru comercializare mai multe pachete de țigări netimbrate, din portbagajul unui autoturism, unei femei de etnie rromă. În momentul când patrula de jandarmi s-a apropiat de autoturism și a trecut la legitimarea bărbatului, acesta s-a urcat la volan și a încercat să se sustragă controlului lovind cu autoturismul jandarmul aflat în partea din spate a mașinii, în acel moment au intervenit ceilalți jandarmi și l-au imobilizat pe bărbat care devenise agresiv și adresa injurii și amenințări jandarmilor.

În urma controlului efectuat în porbagajul autoturismului s-a găsit un număr de 50 de pachete de țigări netimbrate marca „Jing Ling” de proveniență „China” care au fost ridicate în vederea confiscării. Celui în cauză i-au fost întocmite actele de constatare sub aspectul săvârşirii infracţiunii de contrabandă, de asemenea a fost sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Focșani pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj”, comunica Jandarmeria.

La scurt timp, Tătaru s-a apărat: „Eu am ciobani la stână și le duc mereu țigări și băutură, pentru mai multe zile. I-am dat bani unei cumetre să-mi ia țigări pentru ciobani. Cum să faci contrabandă cu 50 de pachete de țigări? E absurd. Poate că cineva vrea să-mi facă rău, cine știe. Iar mașina mea e cu cutie automată și chiar eram să fiu călcat de roți când m-au scos jandarmii din mașină. Nici vorbă să vreau să lovesc un jandarm cu mașina”, a precizat Tătaru la acea vreme, pentru Vrancea Media.

Dacă ultima infracțiune pentru care Tătaru este cercetat este favorizarea infractorului, în anul 2000 acesta se afla în centrul unui scandal similar. Pocurorii îl acuzau că își retrăsese o plângere prin care reclama că i-a fost furată mașina, pentru a-l acoperi pe un anume Claudiu Mușat.

Pe 19 ianuarie 2000, Vasile Tataru a reclamat la poliție că i-a fost furată Toyota, iar după două zile și-a schimbat declarația, iar Claudiu Mușat a scăpat de răspundere. Numai că Mușat era bănuit de un interlop bucureștean că îi furase 420.000 de dolari, iar toată întâmplarea a declanșat un scandal enorm. „Masina nu mi-a fost furată. Eu i-am dat cheile lui Mușat, dar am uitat, pentru că am fost beat”, avea să declare Tătaru după ce respectivul fusese găsit și băgat la „beci”. Potrivit Ziarului de Vrancea, dolarii au fost furaţi dintr-un portbagaj, în dosar fiind implicaţi cei mai temuţi capi ai lumii interlope din Bucureşti.

„La acea vreme, Vasile Tătaru deţinea Motelul Căprioara, în care s-ar fi adăpostit unul dintre interlopii daţi în urmărire de poliţie. Evenimentele încep să se precipite. Pe 3 aprilie a.c., din oficiu, Parchetul redeschide cazul Tătaru, pentru favorizarea lui Mușat, acuzat la rândul său de furt calificat.

Patru zile mai târziu, pe 7 aprilie, generalul Nicolae Berechet face o vizită fulger la Focșani. Imediat după vizita șefului IGP, maiorul Neculai Danțiș și încă doi polițiști de la furturi auto sunt propuși pentru trecerea în rezervă, sancțiune determinată de soluționarea ciudată a furtului Toyotei lui Tătaru. Mușat este căutat pentru interogatoriu dar nu mai este de găsit. A fost văzut ultima dată, în viață, în arestul IPJ Vrancea, după care a fost eliberat”, scria Ziarul de Vrancea

Adauga comentariu