Pietonul Oprișan, în lupte crâncene cu polițiștii care i-au luat permisul. S-a plâns că este persecutat politic și că în procesul verbal nu i-a fost trecută funcția! Instanța consideră că fapta lui Oprișan reprezintă „grad sporit de pericol social”

Lui Marian Oprișan nimic nu îi poate pune frână la pedala de accelerație, nici măcar atunci când este prins de polițiștii rutieri și sancționat. De-a lungul timpului, președintele Consiliului Județean Vrancea a fost de mai multe ori oprit pe dreapta deoarece depășise cu mult viteza permisă pe anumite secțiuni de șosea și, ca în cazul fiecărui muritor, Oprișan s-a ales cu amendă și permis suspendat. Tot ca fiecare muritor, a mers în instanță pentru a se plânge că polițiștii rutieri au încălcat de fapt legea: aceleași acuze ca în toate dosarele în care se contestă procesele verbale de contravenție - ba că aparatul nu e omologat, ba că nu e verificat și așa mai departe. Președintele CJ Vrancea a mai avut și alte scuze: că sistemul pe care îl avea montat în mașină nu îl avertizase despre prezența radarului, ba chiar că agentul constatator a avut obrăznicia să uite să scrie în procesul verbal cine este și ce funcția are dumnealui, Oprișan!

Ultimul proces pierdut definitiv de Oprișan a fost la Râmnicu Sărat și, conform soluției date, acesta ar cam trebui să stea în dreapta pentru 90 de zile! Totodată, Oprișan are în curs de judecată un alt dosar similar, în județul Gorj. După ce magistrații de la judecătorie i-au respins acțiunea, cere clemență judecătorilor de la tribunal.

În acțiunea introdusă și pierdută la Râmnicu Sărat, acest OM al Vrancei scria negru pe alb că are mașină inteligentă, care îl avertizează în apropierea unui radar. Și că, deși a condus cu 191 de km/oră pe un segment cu limită de 100, sigur au greșit polițiștii, care erau chitiți să îl amendeze!

„Arată că nu a fost avertizat de aparatul detector ce îl are montat în autoturism și nu l-a avertizat de prezența în zonă a unui aparat de măsurare a vitezei, ce conduce la ideea că aparatul a fost folosit contrar normelor legale, aparatul fiind pus în mișcare doar în momentul când au observat că se apropie autoturismul condus de dumnealui. Astfel acest mod de constatare a contravenției este nelegal, întrucât înregistrările în acest mod sunt susceptibile de erori și nu pot fi niciodată exacte, deci nu pot fi luate în calcul pentru a întocmi acte de natură să producă efecte juridice.

...Nu reiese că agentul care a realizat înregistrarea video era atestat să desfășoare la momentul la momentul respectiv activități cu aparatul radar, acestea trebuie să fie efectuate numai de către operatori calificați. Un alt motiv de nelegalitate în reprezintă faptul că, cu ocazia întocmirii procesului verbal agentul constatator i-a adus la cunoștință că a fost înregistrat cu aparatul radar. Agentul a refuzat să-i facă dovada că a fost filmat și înregistrat de către un aparat radar. Cea mai importantă problemă privind nelegalitatea procesului verbal o reprezintă faptul că în cuprinsul actului contestat se precizează că a fost înregistrat de un aparat radar, însă având în vedere modalitatea  în care a fost încheiat procesul verbal rezultă că la momentul încheierii nu s-au respectat condițiile obligatorii cerute de lege pentru întocmirea valabilă a acestuia.

Un alt motiv de nelegalitate al actului de constatare este reprezentat de faptul că la momentul întocmirii procesului verbal agentul nu a avut în vedere și nu a menționat modalitatea de lucru a aparatului radar. Aparatul radar  folosește principiul Doppler și că în mișcare măsoară viteza vehiculului de poliție de la undele Doppler reflectate de la suprafața drumului din fața mașinii. Vitezele vehiculelor vizate sunt măsurate cu unda Doppler raportată la viteza mașinii de poliție. Viteza absolută este calculată de radar adăugând la viteza mașinii de poliție atunci când se deplasează în același sens.

Astfel apreciază că măsura aplicată este vădit nelegală, întrucât erorile aportului radar nu au fost luate în considerare și scăzute din viteza absolută de 191 km/h înregistrată de mijlocul certificat și omologat, aducându-i-se prejudicii prin reținerea în sarcina sa a unei fapte de care nu se face vinovat”, se arată în acțiune, așa cum este redată în motivarea încărcată pe Rolii.

Oprișan a fost oprit pe 29 noiembrie 2017 în Oreavu, județul Buzău, iar polițiștii i-au aplicat o amendă contravențională de 1.305 lei și i-au suspendat dreptul de a conduce autovehicule pentru o perioadă de 90 zile. În motivarea Judecătoriei Râmnicu Sărat se precizează și de ce a fost necesară această măsură: „Instanța apreciază că această sancțiune este proporțională cu gravitatea faptelor și  răspunde scopului preventiv-educativ al sancțiunii, având în vedere gradul sporit de pericol social al faptei petentului, fiind de notorietate că cele mai multe accidente rutiere se datorează vitezei excesive a conducătorilor auto”.

Atât de mult s-a înțeles „scopul preventiv-educativ al sancțiunii”, încât Oprișan a continuat să „o calce”. Anul trecut, pe 27 octombrie, Oprișan numai că nu zbura cu Fordul său prin Bumbești Pițic din județul Gorj. La acea dată, radarul l-a surprins cu radar 110 km/h în localitate, pe un sector de drum cu limita de viteză de 50 km/h. Firește, nu Oprișan era vinovat, a explicat ceva mai târziu la Judecătoria Novaci avocatul acestuia Victor „Didi” Băjenaru: „Vinovăția se stabilește, sarcina probei revine organului, iar în caz de îndoială trebuie să se dispună achitarea, din probele dosarului nu rezultă că petentul a săvârșit contravenția reținută în sarcina sa, mai mult în procesul verbal nu a fost trecută nici secunda la care ar fi fost săvârșită contravenția de către petent, nu sunt probe certe din care să rezulte culp a petentului, solicitând a se analiza plângerea din prisma faptei și nu a politicului”.

Nu amenda de 1.305 lei era problema, poate nici cele 9 puncte amendă, însă și aici polițiștii au dispus ca lui Oprișan să îi fie suspendat dreptul de de a conduce pentru 90 de zile. Președintele CJ Vrancea, prin vocea avocatului său, mai avea o nemulțumire: obraznici, polițiștii nu trecuseră în procesul-verbal cu ce se ocupă dumnealui în viața de zi cu zi.

Argumentul petentului privind lipsa trecerii în procesul verbal a ocupației și locului de muncă ale contravenientului și faptul că intervine nulitatea absolută pentru lipsa acestor mențiuni, instanța observă că aceste mențiuni nu sunt enumerate de art. 16 OG nr 2/2001, prin urmare nici sancțiunea nulității absolute nu poate interveni pentru lipsa lor.

În ceea ce privește argumentul petentului referitor la faptul că nu s-a realizat o descriere suficientă a faptelor, instanța apreciază că fapta a fost suficient descrisă prin procesul verbal de contravenție atacat, fiind indicate data, ora, locul, autovehiculul, radarul și viteza în cuprinsul procesului verbal”, se arată în motivarea instanței, încărcată pe Rolii.

Concluzia a fost aceeași ca la Râmnic: „respinge plângerea contravențională”, însă urmează ca judecătorii de la tribunal să decidă definitiv ce se va întâmpla cu permisul lui Marian Oprișan după cele 90 de zile când va putea redeveni șofer.

Adauga comentariu