Focșani NU ESTE "oraș scrumieră"! Cum am ajuns să adun chiștoace din Piața Unirii și din împrejurimi, fără să aștept ca Poliția Locală să îi amendeze pe cei certați cu bunul-simț

O mână de oameni ne-am strâns aseară în Piața Unirii, la inițiativa lui Nelu-Năstase Surăianu, pentru a participa la o acțiune de igienizare a orașului. De fapt e mult spus igienizare, a fost o întâlnire a unor focșăneni care și-au dorit să curețe un pic zona centrală a orașului de chiștoacele lăsate în urmă de fumători. Probabil ne-am fi extins acțiunea, dacă eram mai mulți. Așa, ne-am grupat și am adunat chiștoace prin Piața Unirii, o parte din Grădina Publică - partea aceea care nu e închisă din cauză de reabilitare, știți voi, ba chiar ne-am aventurat prin parcul Robert Schuman. Acțiunea a avut și un nume, a fost creat un eveniment pe Facebook: Focșani NU ESTE "oraș scrumieră"!. Evenimentul de start a fost „NU arunca chiștoace”, la care s-au alăturat și oameni din alte localități. 

Ideea e chiar simplă și la îndemână, dacă nu ne-am scălda în apă călduță și nu am aștepta să vină americanii să ne salveze: cu mănuși și sticle de plastic/ pahare de unică folosință/ saci menajeri, mergi la pas prin oraș și aduni mucurile de țigară lăsate în urmă de fumători. Aseară, cei mai entuziaști participanți au fost copiii, însă cred că nu greșesc dacă spun că și noi, adulții, am venit la acțiune plini de energie (chiar și după o zi de muncă). 

Trebuie spus că au fost persoane care au răspuns inițiativei lui Nelu și „au furat startul”: copiii de la Junior+ Kiddo After School Club și cei de la Școala Gimnazială „Oana-Diana Renea” - fostă numărul 3. Au fost harnici și, pentru că programul nu le permitea să înceapă acțiunea de adunat chiștoace după ora 18.00, s-au pus pe treabă chiar la prânz. 

După cum scriu cei de la Junior+ Kiddo After School Club, poate unii oamenii mari vor lua și ei exemplul dat de cei mai mici dintre focșăneni.

Sursa foto: Junior+ Kiddo After School Club

Tot ieri la prânz, elevii clasei a IV-a A Step by Step de la Școala 3 (cunoscuți de colegii din școală ca Eco-Prietenii Cântăreți) s-au echipat corespunzător și, însoțiți de doamnele învățătoare, au adunat chiștoacele aruncate pe strada Dornei, în jurul școlii și Inspectoratului Școlar. Colega Claudia Toader a surprins cel mai bine ideea: „Primul pas e simplu: nu mai arunca restul țigării pe jos, caută un coș de gunoi! Astfel de acțiuni trebuie promovate și, poate, vom avea avea și noi un oraș curat. Schimbarea trebuie să vină în primul rând de la noi. Vrem o țară ca afară? Păi hai să ne purtăm ca atare!”.

Sursa foto: Claudia Toader

Acum, revenind la ultima acțiune: ne-am adunat pe la 18.00 trecute fix în Piața Unirii, la fântâna arteziană care ar trebui să (în)cânte, însă momentan doar mai luminează seara. Am ajuns, Nelu era deja acolo, un pic surprins că l-am recunoscut deși îl știam doar după poza de profil de pe Facebook, unde are câțiva ani în minus față de prezent. Au mai venit câțiva prieteni, l-am recuperat și pe colegul Daniel Palade care vorbea la două telefoane odată (așa se mai întâmplă uneori în meseria asta). N-am început acțiunea chiar la 18.00, am lăsat să treacă sfertul academic, poate ni se mai alătură cineva. Între timp am socializat și am stat de povești, am făcut și câteva poze (nu de alta, dar cât am adunat chiștoace de prin oraș nu aveam cum imortaliza momentele).

A trecut și sfertul academic, așa că ne-am împărțit pe echipe și am purces la drum. Drept e că echipa din care am făcut parte eu, Daniel și soții Mihaela și Cristi ne-am fi dorit să curățăm chiștoacele din zona Casei de Cultură. Acolo era recoltă „bogată” și dura mai puțin, dar până la urmă am renunțat în favoarea altora. Ne-am aventurat un pic prin preajma Pieței Unirii, am adunat câteva chiștoace de lângă o băncuță și am încercat să nu o deranjăm foarte tare pe bunica aflată acolo. Dar măcar ne-a lăudat pentru ceea ce facem. Mihaela era pusă serios pe treabă și mi-am dat seama că nu fusese o idee bună să fac echipă cu ea, pentru că era greu să țin pasul.

Până la urmă, după ce am strâns ce găsisem în zonă, am mers toți patru din echipă spre parcul Schuman. Cele mai mizerabile zone ale orașului sunt parcările și stațiile de microbuz, însă eu zic că ne-am descurcat onorabil. Până când l-am pierdut pe Cristi. Noroc că ne-a atras atenția o doamnă care se odihnea pe băncuță (din nou, am încercat să nu deranjăm pe nimeni și am adunat chiștoace printre picioarele celor ce așteptau microbuzul spre casă). Coechipierul nostru se orientase să adune chiștoace pe partea opusă, dar era ușor de recunoscut: mănuși mov, sticlă de plastic în mână, a fost ușor de recuperat.

Până să ajungem în Schuman, cei trei coechipieri aveau deja sticlele aproape pline, dar măcar acum apucam și eu să adun chiștoacele fără să „le fure” ei. Era deja trecut de 19.00, trebuia să ne prezentăm la 19.15 în locul de unde plecasem cu toții, așa că am schimbat din nou traseul și am mers pe lângă Grădina Publică (strada Mihail Kogălniceanu). Rapid, am umplut și eu sticla de plastic, „grație” locatarilor de pe strada deja menționată. Era imposibil ca pe spațiul verde să fie atâtea mucuri de țigară doar de la trecători, clar fumătorii din unele blocuri scăpau de chiștoace aruncându-le pe geam. Aici nu ne-a mulțumit nimeni, dar până la urmă nu pentru asta participasem la acțiune.

Concluzia ar fi că, într-adevăr, ce am făcut noi a fost o picătură într-un pahar. Oricum în jumătate de oră nu se mai cunoștea nimic, în condițiile în care un focșănean a aruncat chiștocul în parcare înainte de a urca în mașină chiar în fața noastră, cât încărcau băieții în portbagaj sacii cu sticlele pline. Cristi a remarcat totuși un gest de bun-simț la un alt șofer, care atunci când l-a văzut cum trudește la adunat de chiștoace, a renunțat în a mai arunca pe asfalt ceea ce îi mai rămăsese din țigară. Au fost oameni care se uitau ciudat la noi (asta a observat Mihaela - nu știu când a mai avut ochi și pentru asta, pentru că ea a fost cea mai harnică și a umplut înaintea noastră sticla de plastic). Eu și colegul Daniel am fost cu remarcile de caterincă, nu le mai reproduc aici.

Până una-alta, nu îmi pare rău că am ieșit din rutina zilnică aseară (nu că în restul zilelor mă plictisesc sau ceva de genul). Dacă am timp, cu siguranță voi mai participa la astfel de acțiuni, poate data viitoare vom fi mai mulți, cine știe? Și chiar dacă nu, asta e mai puțin important. Nu contează cine și câți participă, cum nu contează câte amenzi dă sau nu dă Poliția Locală celor certați cu bunul-simț. La finalul acțiunii ne-am reîntâlnit la fântână, am predat „prada”, am mai socializat un pic și apoi ne-am întors la casele noastre. 

Sursa foto: noi toți

Adauga comentariu